Categorie: Special

Cum a sfârșit înțeleapta Hypatia, omorâtă de creștini în secolul V

Andrei Albu

Hypatia a fost un filozof, astronom și matematician neoplatonist din Alexandria, Egipt, pe atunci sub Imperiul Roman de Răsărit. Hypatia, renumită pentru înțelepciunea ei, este prima femeie matematician. Ea a scris comentarii la Aritmetica lui Diofantus și Secțiunile conice ale lui Apollonius din Perga (ambele pierdute în mare parte). Hypatia a fost celebrată pentru contribuțiile ei intelectuale și pentru învățăturile ei în filozofie și astronomie. Hypatia a fost fiica lui Theon din Alexandria (c. 335–405 e.n.), un matematician și șef al unei școli prestigioase, conservatoare, numită „Mouseion”, inspirată de Mouseionul…

Read More

Cum au fost închisorile în Evul Mediu

Andrei Albu

Temnițele au fost mult timp simboluri emblematice ale Evului Mediu, ele au influențat narațiunile de la Prizonierul din Chillon de Byron până la jocul Dungeons & Dragons modern. Ele au inspirat și genul gotic, care a apărut în secolul al XVIII-lea și continuă și astăzi, caracterizat prin teme întunecate pseudomedievale. Această influență culturală se întinde în literatură, film, muzică, modă și bijuterii, reflectând fascinația de durată față de estetica sumbră imaginată a epocii respective. Termenul „temniță” provine din cuvântul francez donjon, care înseamnă „păstrare” de obicei în turnul principal al…

Read More

Cea mai dezastruoasă perioadă a comunismului românesc

Andrei Albu

Comunismul românesc din anii 1980, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a fost marcat de greutăți economice severe, represiuni politice și un cult extins al personalității. România a devenit din ce în ce mai izolată de restul lumii, pe măsură ce politicile lui Ceaușescu au adâncit suferința oamenilor de rând. La începutul erei comuniste în România, conform propagandei sovietice, pe măsură ce naționalismul s-a accentuat, au fost exagerate meritele românilor, la fel și „păcatele” altora. Vina pentru toate eșecurile sau neplăcerile românilor a fost dată de conducători pe „alții”. Românii nu…

Read More

Ce au reprezentat iepurii în artă de-a lungul timpului

Andrei Albu

Iepurii au fost motive utilizate frecvent în artele vizuale deoarece simbolizau teme diferite în diverse culturi. Asociați cu zeitățile lunii, ei reprezintă adesea renașterea, învierea, fertilitatea sau senzualitatea. Apar, de asemenea, în scenele de vânătoare și în reprezentările de primăvară, cum ar fi în reprezentația medievală „Muncile lunilor”. În credința iudaică, iepurii sunt considerați animale necurate, deoarece sunt rumegătoare dar nu au copitele despărțite. Acest lucru a dus la interpretări mixte în arta creștină medievală. În ciuda statutului lor interzis, iepurii simbolizează diverse teme în tradiția evreiască. Rabinul Yosef Hayim…

Read More

Cum a fost despărțită Germania de zidul Berlinului

Andrei Albu

Zidul Berlinului (1961–1989) a fost o barieră de beton, puternic păzită, construită de Germania de Est pentru înconjurarea Berlinului de Vest, ca să împiedice est-germanii să fugă în Vest. Zidul Includea turnuri de pază, tranșee anti-vehicule și o „fâșie a morții” cu diverse apărări. Construcția a început pe 13 august 1961 și a simbolizat diviziunea dintre Est și Vest în timpul Războiului Rece. După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania la vest de linia Oder-Neisse a fost împărțită în patru zone de ocupație controlate de Statele Unite, Regatul Unit, Franța…

Read More

De ce s-au revoltat țesătorii din Manchester în 1817

Andrei Albu

Marșul țesătorilor a fost un protest organizat la Manchester în martie 1817 de țesătorii din Lancashire. Au avut ca scop să mărșăluiască la Londra pentru a-i face o petiție prințului regent cu privire la condițiile îngrozitoare din industria textilă și pentru a se opune suspendării actului legislativ Habeas Corpus. Marșul a fost suprimat violent iar liderii săi au fost arestați. Marșul făcut parte din protestele ample care au dus la Masacrul de la Peterloo din 1819 și la cele șase acte represive. În anii care au rezultat războaielor napoleoniene, Anglia…

Read More

Cum a deschis Al Capone o cantină pentru nevoiași

Andrei Albu

Pe măsură ce economia SUA s-a prăbușit datorită Marii crize economice, mii de șomeri din Windy City s-au înghesuit de trei ori pe zi într-o coadă lungă la o cantină nou deschisă. În luna Noiembrie a anului 1930, tot mai mulți oameni nevoiași s-au îndreptat spre afișul mare pe care era scris „Supă, cafea și gogoși gratuite pentru șomeri”. Filantropul care le-a venit în ajutor era nimeni altul decât „Inamicul public numărul unu”, Al Capone. Capone cu siguranță nu era interesat de ajutorul umanitar. El era cel mai notoriu gangster…

Read More

OPINIE: 1 000 de zile de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina

Cluj Today

De Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România   Astăzi se împlinesc 1.000 de zile de la începutul invaziei pe scară largă, neprovocate, a Rusiei în Ucraina. Bilanțul a fost catastrofal. Potrivit ONU, forțele ruse au ucis peste 11.000 de civili ucraineni, inclusiv peste 600 de copii, și continuă să comită crime de război șocante, inclusiv torturarea civililor și a prizonierilor de război. Bombele rusești au distrus școli, spitale și situri valoroase ale istoriei, culturii și identității colective ucrainene. În ciuda celor 1.000 de zile de război devastator,…

Read More

Zoroastrismul este cea mai veche religie monoteistă

Andrei Albu

Zoroastrismul, cunoscut și sub numele de Mazdayasna, este una dintre cele mai vechi religii organizate din lume, fondată de profetul iranian Zoroastru (Zarathustra) și bazată pe învățăturile din Avesta. Se concentrează pe cultul lui Ahura Mazda, zeitatea supremă a înțelepciunii, în opoziție zeul întunericului, Angra Mainyu. Religia îmbină o cosmologie dualistă a binelui și a răului cu o escatologie care prezice victoria finală a lui Ahura Mazda. Zoroastrismul a influențat profund cultura iraniană și, posibil, a modelat aspecte ale filozofiei occidentale și ale religiilor avraamice, deși a evoluat, de asemenea,…

Read More

Războiul civil al eliberatorilor a izbucnit după asasinarea lui Cezar

Andrei Albu

Războiul civil al eliberatorilor (43–42 î.e.n.) a fost purtat între cel de-al doilea triumvirat (Marc Antoniu și Octavian) și asasinii lui Cezar (Brutus și Cassius, Eliberatorii). Războiul s-a încheiat cu victoria triumvirilor în bătălia de la Filipi din octombrie 42 î.e. Atât Cassius, cât și Brutus s-au sinucis în urma înfrângerilor lor. După asasinarea lui Cezar, Brutus și Cassius au preluat controlul provinciilor estice, în timp ce Antoniu, Octavian și Lepidus au format al doilea triumvirat la Roma. Triumvirii urmăreau să-i învingă pe Eliberatori și să-l răzbune pe Cezar. Marc…

Read More