Clujul continuă să reprezinte o destinație de interes pentru companiile cu capital olandez. Unele dintre ele au anunțat angajări masive.
Relațiile economice dintre România și Regatul Țărilor de Jos au cunoscut o dezvoltare considerabilă în ultimele trei decenii și jumătate. Potrivit datelor oficiale, Regatul Țărilor de Jos este cel mai mare investitor străin din România și, totodată, un partener comercial de vârf. Volumul schimburilor economice bilaterale se apropie de pragul de 10 miliarde de euro și crește de la an la an, spune ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, Willemijn van Haaften.
”Clujul este unul dintre locurile din România care are o comunitate olandeză fericită și înfloritoare. Cea din Cluj este în mod special puternică pentru că Clujul este un centru important pentru economia României, așa că avem oameni de afaceri fericiți aici, iar comunitatea de afaceri olandeză este în creștere. Noi, ca ambasadă, încercăm să creăm cât mai multe conexiuni posibile”, a spus ambasadoarea Willemijn van Haaften.
Unele companii fondate în Regatul Țărilor de Jos care sunt prezente la Cluj au anunțat angajări masive. Așa ar fi una dintre cele mai mari companii de logistică, VOS Logistics, ce are în prezent 600 de angajați și care vrea să își crească dimensiunea flotei de camioane cu 70 la sută, după cum spune directorul ei general, Andrei Kusitchi.
Alte companii din Regatul Țărilor de Jos care activează în Cluj au investit în domenii precum producția de brațe robotice și benzi transportoare, logistică, producție de echipamente de inox, IT sau producția de alimente.
Din 1990 și până în 2026, capitalul olandez a jucat un rol catalizator în modernizarea unor sectoare cheie: de la sistemul bancar și logistică, până la industria navală, agricultură de înaltă tehnologie și sectorul IT.
După căderea regimului comunist, Regatul Țărilor de Jos s-a numărat printre primii parteneri occidentali care au întrevăzut potențialul de creștere al pieței românești. Ceea ce a început în anii 1990 ca un interes prudent marcat de investiții de tatonare s-a consolidat, în deceniile care au urmat, într-un parteneriat comercial de miliarde de euro.
Anii 1990: Intrarea marilor corporații și pionieratul bancar
Primul deceniu post-decembrist a pus bazele prezenței olandeze în România. Companiile multinaționale cu sediul în Țările de Jos au fost printre primele care au efectuat investiții directe de capital (FDI) și au adus nu doar finanțare, ci și standarde occidentale de guvernanță corporativă.
Intrarea ING Bank pe piața din România în 1994 a marcat un moment de cotitură pentru sectorul financiar bancar autohton. În paralel, gigantul din sectorul berii Heineken și grupul Unilever au început achiziția și modernizarea unor unități de producție locale, punând bazele unor lanțuri de aprovizionare naționale.
Anii 2000–2015: Baza Olandei ca lider în topul investitorilor străini
Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a eliminat barierele vamale și a amplificat fluxurile comerciale bilaterale. În această perioadă, Țările de Jos s-au instalat ferm pe primul loc în topul țărilor de origine pentru investițiile străine directe în România — o poziție menținută constant datorită regimului fiscal atractiv al holdingurilor olandeze și al apetitului investițional crescut.
Domeniile de cooperare s-au extins rapid:
-
Industria navală: Preluarea șantierelor navale de la Galați de către grupul Damen a transformat Galațiul într-un hub regional de construcții navale de înaltă complexitate (nave militare, iahturi și nave de cercetare).
-
Agro-business și horticultură: Transferul de cunoștințe din sectorul agricol olandez a reconfigurat fermele de legume, serele tehnologizate și fermele de lactate din România.
-
Retail și FMCG: Grupul Ahold Delhaize a dezvoltat rețeaua Mega Image, devenind unul dintre cei mai mari angajatori din retailul alimentar românesc.
Radiografia parteneriatului economic (1990–2026)
Schimbările structurale din ultimele trei decenii și jumătate se reflectă clar în diversificarea domeniilor de cooperare.
| Indicator / Sector | Perioada de început (1990–2000) | Stadiul actual (2026) |
| Poziția în topul ISD | Investitor de rang secundar, focusat pe procesare. | Lider constant în topul soldului Investițiilor Străine Directe. |
| Axe principale de investiții | Bănci, FMCG, producție berărit. | IT, logistică navală, energie verde, transporturi maritime. |
| Model comercial | Export de materii prime, import de bunuri finale. | Integrare în lanțuri de valoare adăugată, hub-uri de software. |
| Sustenabilitate și mediu | Proiecte izolate de eficiență energetică. | Parteneriate pe hidrogen verde, agricultură circulară și navigație ecologică. |
Ultimul deceniu (2016–2026): Tranziția verde, IT-ul și logistica trans-europeană
În ultimii zece ani, relația economică dintre cele două state s-a aliniat priorităților europene legate de digitalizare și tranziție ecologică. Companiile olandeze din domeniul tehnologiei au deschis centre mari de cercetare și dezvoltare în București, Cluj-Napoca și Iași.
De asemenea, colaborarea dintre portul Rotterdam și portul Constanța a devenit un pilon strategic pentru conectarea rutelor comerciale maritime dintre Marea Neagră și Marea Nordului. Firmele olandeze de logistică și transport maritim au investit masiv în terminale de containere și infrastructură intermodală pe Dunăre și la Marea Neagră.
În paralel, sectorul energiei regenerabile a atras investiții majore din Țările de Jos în parcuri fotovoltaice și eoliene, care sprijină obiectivul României de decarbonizare.
Cadrul actual și perspectivele de cooperare
Parcursul de 36 de ani demonstrează trecerea de la o relație comercială asimetrică la un parteneriat economic maturate bazat pe reciprocitate în cadrul Pieței Unice Europene. Cu mii de firme cu capital olandez active pe piața locală, schimburile comerciale și investițiile în tehnologii curate continuă să ofere un cadru solid de dezvoltare pentru ambele economii.
