Pelerinajele de Sfânta Maria Mare încep în această seară. Mănăstirile și sanctuarele dedicate Maicii Domnului din județul Cluj deschid nopțile de veghe și rugăciune care premerg marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului. Pentru toți creștinii: ortodocși, greco-catolici și romano-catolici, data de 15 august marchează una dintre cele mai importante sărbători închinată Maicii Domnului, iar în Cluj ziua devine, an de an, prilej de pelerinaje ample la lăcașurile dedicate Fecioarei Maria, continuând o tradiție seculară care adună sute de mii de credincioși din toată țara.
Ce sărbătoresc creștinii pe 15 august
Pe 15 august, creștinii din întreaga lume cinstesc sfârșitul vieții pământești a Fecioarei Maria și ridicarea ei cu trupul la cer. Sărbătoarea este comună celor trei mari tradiții creștine din România, iar denumirea și accentul teologic o nuanțează pe fiecare în parte.
Pentru ortodocși și greco-catolici, sărbătoarea poartă numele de Adormirea Maicii Domnului. Termenul „adormire” exprimă credința că, în cazul Maicii Domnului și al sfinților, sfârșitul vieții pământești este o trecere, un somn spre viața veșnică.
Pentru romano-catolici, sărbătoarea este cunoscută drept Înălțarea (Adormirea) Fecioarei Maria, cu accent pe ridicarea Maicii Domnului la cer, cu trupul și sufletul, la încheierea vieții sale pământești.
În calendarul bisericesc de rit bizantin (pentru ortodocși și greco-catolici), sărbătoarea din 15 august încununează anul liturgic, iar Nașterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică, 8 septembrie) deschide un nou ciclu. În tradiția populară românească, Sfânta Maria Mare vestește și trecerea de la vară la toamnă.
Cultul Fecioarei Maria în creștinism
Fecioara Maria ocupă un loc de frunte în viața Bisericii Ortodoxe, a Bisericii Catolice. Ea este cinstită mai presus de toți sfinții și de îngeri, pentru că prin nașterea după trup a Mântuitorului a devenit făptura umană cea mai pătrunsă de lucrarea Spiritului/Duhului Sfânt.
Biserica face o distincție limpede: Fecioara Maria este cinstită, nu adorată. Adorația se cuvine numai lui Dumnezeu, iar cinstirea adusă Maicii Domnului este cea mai înaltă formă de venerație acordată unei ființe omenești, mai presus de cea a tuturor sfinților. De aceea Biserica i se adresează cu apelative precum: „Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata, slăvita, Stăpâna noastră”. Este cinstea cuvenită celei care L-a născut ca om pe Fiul lui Dumnezeu și a rămas pururea Fecioară.
Pelerinajul de Sfânta Maria Mare, în tradiția creștină
Pelerinajul însoțește viața credinței din cele mai vechi timpuri, ca exercițiu și meditație spirituală. Sensul lui cel mai adânc este întâlnirea și comuniunea credinciosului cu Dumnezeu.
Pelerinajul este un drum al desăvârșirii și al întăririi credinței, prin care pelerinul descoperă locuri sfinte, încărcate de o însemnătate aparte. A merge să te închini în aceste locuri înseamnă a-ți mărturisi credința, a-L slăvi și a-I mulțumi lui Dumnezeu și a primi răspuns la rugăciune. De altfel, primul pelerinaj al fiecărui creștin este chiar drumul spre biserică, în fiecare duminică și sărbătoare. Prin pelerinaj, oamenii își fac timp pentru reflecție și rugăciune și își iau ca model faptele sfinților.
Ortodocși: Nicula, o tradiție preluată și dusă mai departe
Pentru ortodocșii din județul Cluj, Mănăstirea Nicula rămâne epicentrul celui mai mare pelerinaj de 15 august din Transilvania. Mănăstirea a devenit cunoscută la finalul secolului al XVII-lea datorită unei icoane a Maicii Domnului, despre care tradiția spune că a lăcrimat vreme de o lună, în 1699.
Istoria pelerinajului de la Nicula este strâns legată de rădăcina lui greco-catolică. Credincioșii au început să vină aici încă din 1698, iar tradiția a fost consolidată sub episcopul Iuliu Hossu, care a încurajat statornic pelerinajele la acest sanctuar marian.
Legătura sufletească a Cardinalului Iuliu Hossu cu Nicula a fost adâncă și statornică. El însuși își amintea, în Memoriile sale, de „sfintele pelerinaje la mănăstirea de la Nicula, care au mângâiat sufletul meu peste măsură”, an de an, din 1920 până în 1948 – pelerinaje la care veneau, spunea el, zeci de mii de credincioși, „pe orice vreme și în orice împrejurări”, ajungând în 1948 până la vreo 50.000. Chiar și în anii detenției, din arestul mănăstirilor sau din închisoarea de la Sighet, el a purtat cu sine, cum frumos spunea, „icoana mulțimilor de la Nicula”, continuându-și în gând pelerinajele. Din acei ani grei se păstrează rugăciunea pe care i-a adresat-o Maicii Domnului:
„Maică Sfântă, făcătoare de minuni, roagă-te Domnului Isus să ne dăruiască pacea Sa pe care lumea nu ne-o poate da; adună-ne, Maică Preacurată, iarăși pe toți la picioarele Tale la Nicula, să-ți privim cu mângâiere ochii milostivi care au mângâiat mulțimile fără număr […], alergând la Tine, scumpă Mamă, cu trupuri trudite de greutățile drumului, dar cu sufletele neînfrânte, puternice în tăria credinței.”
Deși pelerinajul de la Nicula s-a născut și s-a dezvoltat în tradiția greco-catolică, mănăstirea nu a fost retrocedată Biserici greco-catolice, după căderea comunismului în 1990 și se află astăzi în grija Bisericii Ortodoxe, care duce mai departe această moștenire vie.
La Mănăstirea Nicula, zilele de rugăciune și pelerinaj au început încă de joi,13 august, iar mii de pelerini sunt așteptați până sâmbătă să se închine la icoana făcătoare de minuni și să participe la hramul așezământului. Programul a debutat cu Acatistul Acoperământului Maicii Domnului, Ceasurile și Sfânta Liturghie, urmate de Taina Sfântului Maslu (de la ora 15:00), Vecernia și Paraclisul Adormirii Maicii Domnului (de la ora 18:00) și, seara, de Miezonoptică, Utrenie și Ceasul I.
Momentul cel mai iubit al acestor zile este pelerinajul pedestru de vineri. Sub numele „La Nicula colo-n deal”, credincioșii pornesc pe jos de la ora 11:00, de la Biserica „Sfântul Nicolae” din parcul central al municipiului Gherla, și urcă spre mănăstire alături de Mitropolitul Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului. Tot vineri, de la ora 18:00, la altarul din aer liber se oficiază Vecernia Mare cu Litie, iar de la ora 22:00 Utrenia și Prohodul Maicii Domnului, urmate de procesiunea cu icoana făcătoare de minuni în jurul bisericii. În ziua hramului, sâmbătă, 15 august 2026, de la ora 8:00 se rostește Acatistul Adormirii Maicii Domnului, iar de la ora 9:00 începe Sfânta Liturghie arhierească.
Greco-catolici: pelerinajul eparhial la Sanctuarul din Cluj-Napoca
Pentru greco-catolicii din Eparhia de Cluj-Gherla, 15 august înseamnă pelerinajul eparhial la Sanctuarul Arhiepiscopal Major „Maica Domnului, Mângâietoarea celor ce plâng”, al Mănăstirii Maicii Domnului din Cluj-Napoca (strada Romul Ladea nr. 6). Așezarea aici a pelerinajului, începând din 2021, a venit ca urmare a unui decret al Cardinalului Lucian Mureșan, care a ridicat mănăstirea la rangul de Sanctuar Arhiepiscopal Major.
Ediția din 2026, a VI-a, are o semnificație aparte. Este cea dintâi la care păstorul Eparhiei de Cluj-Gherla, Preafericitul Părinte Claudiu-Lucian Pop, se află în mijlocul credincioșilor și rostește cuvântul de învățătură și în noua sa demnitate de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, slujire în care a fost înscăunat la Blaj, în noiembrie 2025, ca urmaș al Cardinalului Lucian Mureșan.
Anul 2026 este, totodată, un an jubiliar franciscan: se împlinesc 800 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Francisc de Assisi. Preafericitul Claudiu a legat această aniversare de chemarea pelerinajului, pornind de la îndemnul primit odinioară de sfântul din Assisi – „Du-te și repară-mi biserica”:
„Și pe noi, Domnul ne cheamă în continuare să reparăm biserica. Trebuie să pornim de la Biserica din sufletele noastre, să reparăm Templul lui Dumnezeu care este în noi, prin viața noastră, prin rugăciunea noastră, prin tot ceea ce facem ca și creștini. Iar dacă reparăm Biserica din sufletele noastre, vom ajuta și la repararea Bisericii în care trăim – Biserica din eparhia noastră, Biserica din țara noastră, Biserica catolică în general.”
Chemarea lui merge spre comuniune: „Vă invit cu drag aici, sub ocrotirea Maicii Domnului, fiindcă Maica Sfântă este cea care ne luminează și ne învață în ce fel să ne reparăm viața. […] Toți împreună, la picioarele Maicii Sfinte, ca să reparăm Biserica lui Cristos.”
Programul pelerinajului eparhial din 2026:
- 14 august (seara): Vecernia și Paraclisul Maicii Domnului, Rugăciunea Sfântului Maslu, Adorația Euharistică și Ritul luminii, Sfânta Liturghie; noaptea continuă cu rugăciuni și acatiste.
- 15 august (dimineața): Rozariul, Litania Lauretană și Sfânta Liturghie Arhierească, celebrată de Preafericitul Părinte Claudiu.
Participanții pot dobândi indulgența plenară, împlinind condițiile stabilite: spovada, căința sinceră și rostirea rugăciunilor Tatăl Nostru, Crezul și Născătoare de Dumnezeu.
Transmisiuni în direct. Credincioșii care nu pot ajunge la Cluj-Napoca se pot uni în rugăciune de la distanță. Sfânta Liturghie Arhierească de sâmbătă, 15 august, va fi transmisă la TVR 3, pe canalul de YouTube Radio Blaj TV Online și la Radio Maria România. Întregul program al pelerinajului, din după-amiaza de vineri, 14 august, și până sâmbătă, 15 august, poate fi urmărit în direct pe Maria TV România (până în zorii zilei de 15 august), la Radio Maria România, pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube ale Congregației Surorilor Maicii Domnului (integral). Transmisiunile sunt preluate și pe pagina de Facebook a Eparhiei de Cluj-Gherla.
Așezarea pelerinajului la Cluj-Napoca păstrează, în același timp, prețuirea față de Nicula. Sanctuarul marian de acolo rămâne un simbol al iubirii credincioșilor greco-catolici față de Fecioara Maria și un loc care continuă să adune pelerini.
Romano-catolici: Liturghii solemne la Cluj și marile sanctuare mariane din țară
Pentru romano-catolicii din județul Cluj, 15 august este cinstit prin Sfinte Liturghii solemne la biserica „Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca și la celelalte biserici din oraș, unde comunitățile se adună în rugăciune și procesiuni în cinstea Maicii Domnului, cerându-i ocrotirea pentru familii și comunități.
Tradiția pelerinajelor romano-catolice de 15 august este bine înrădăcinată și în alte părți ale țării, spre care se îndreaptă și pelerini din Transilvania:
- Cacica (județul Suceava): cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova, la biserica ce adăpostește o copie a icoanei „Madona Neagră” de la Częstochowa; lăcașul poartă titlul de „Basilica minor” din anul 2000.
- Radna (județul Arad): mănăstirea franciscană atrage mii de credincioși, îndeosebi din Banat.
Comuniune în rugăciune, pe drumuri care se întâlnesc
Fiecare tradiție creștină își are locurile ei de pelerinaj și rânduiala ei liturgică, iar 15 august le adună laolaltă într-un același gând. Ortodocși, greco-catolici și romano-catolici se roagă, în aceleași zile, Fecioarei Maria, cinstind-o ca mijlocitoare și ocrotitoare a familiei și a comunității.
„Această mare sărbătoare comemorează adormirea și preaslăvirea prin ridicarea cu trupul la cer a Maicii Domnului”, explică tradiția Bisericii.
Pelerinajele de 15 august din județul Cluj continuă, așadar, o tradiție seculară care adună anual sute de mii de credincioși din toată țara, mărturie a vitalității spirituale a comunităților creștine din Transilvania. Iar în această seară, când se aprind luminile veghei, drumul spre picioarele Maicii Domnului este deschis tuturor, fie la mănăstire, fie, prin transmisiunile în direct, de acasă.
