Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” din Cluj a decis stabilirea unor proceduri speciale anti-dronă. Acestea vor fi elaborate împreună cu reprezentanți ai Jandarmeriei, ai Poliției, ai Autorității Aeronautice Civile și ai altor instituții de forță. Decizia vine în contextul în care drone neautorizate au pătruns în repetate rânduri în spațiul aerian al României.
În urmă cu trei săptămâni, activitatea aeroportului clujean a fost perturbată de o dronă neidentificată.
Reprezentanții autorităților din Cluj au decis să ia măsuri împotriva dronelor neautorizate. În următoarele săptămâni, va fi stabilită o procedură și vor fi cumpărate inclusiv echipamente de bruiaj. Aceste măsuri sunt necesare deoarece, în România, s-au înmulțit cazurile în care dronele neautorizate au provocat probleme, spune directorul general al aeroportului clujean, David Ciceo.
Noua procedură va include și amenzi care pot ajunge până la 25.000 de lei. De asemenea, în unele cazuri, perturbarea traficului aerian de către operatorii de drone va fi clasificată drept infracțiune.
Intrarea repetată a dronelor rusești în spațiul aerian al României a transformat granița de nord-est a NATO într-o zonă de alertă permanentă. În contextul atacurilor sistematice lansate de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre — în special la Izmail și Reni —, bucăți de drone de atac de tip Shahed/Geran au continuat să prăbușească sau să survoleze teritoriul național, ceea ce a generat îngrijorări majore în rândul populației din Delta Dunării.
Urmărite îndeaproape de publicațiile naționale și internaționale, printre care HotNews, Digi24 și Euronews, aceste incidente au pus la încercare viteza de reacție a armatei și au readus în prim-plan discuția privind legislația națională de apărare.
Dinamica incidentelor la granița dunăreană
Așa cum au relatat extensiv jurnaliștii de la Digi24 și HotNews, cele mai expuse zone rămân localitățile din județul Tulcea aflate pe malul românesc al Dunării, cum ar fi Plauru, Ceatalchioi, Periprava sau Chilia Veche.
Incursunile aeriene au urmat un tipar deja cunoscut: în timpul atacurilor de noapte asupra porturilor ucrainene, dronele lansate de rachetele rusești pierd semnalul GPS din cauza bruiajului electronic sau sunt avariate de apărarea antiaeriană ucraineană și ajung pe teritoriul românesc. În mai multe rânduri, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a confirmat identificarea de cratere și resturi de echipamente militare pe terenuri agricole sau în zone împădurite din apropierea fluviului.
Măsurile operative și reacția NATO
Analizele publicate de Euronews evidențiază faptul că România a fost nevoită să își adapteze rapid procedurile de securitate la granița estică a Alianței Nord-Atlantice:
-
Ridicarea avioanelor de vânătoare: La fiecare alertă de atac în proximitatea graniței, Forțele Aeriene Române și detașamentele de Poliție Aeriană Extinsă (inclusiv aeronave F-16 sau Eurofighter Typhoon ale partenerilor NATO) au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației.
-
Sistemul RO-ALERT: Populația din zonele de frontieră a primit în mod repetat mesaje de avertizare pe telefoanele mobile, fiind sfătuită să se adăpostească în adăposturi improvizate sau în beciuri pe durata atacurilor.
-
Infrastructura de protecție: Armata a construit adăposturi din beton în localitățile cele mai expuse (cum este Plauru) și a suplimentat sistemele de radar și detectare la altitudini joase.
Sinteza impactului la frontieră
| Dimensiune | Măsuri și consecințe |
| Zone afectate principal | Județele Tulcea și Constanța (sectorul Chilia–Sulina și zona Grindului Chilia) |
| Răspuns operațional | Patrulare aeriană F-16 / NATO, intensificarea cercetării de teren de către MApN |
| Protecția populației | Mesaje RO-ALERT nocturne, adăposturi de protecție civilă la Plauru și Ceatalchioi |
| Punctul critic dezbătut | Necesitatea modificării cadrului legislativ pentru doborârea dronelor pe timp de pace |
Dilema legislativă: Procedurile de doborâre pe timp de pace
O temă centrală abordată frecvent de HotNews și Digi24 a fost vidul sau rigiditatea legislativă referitoare la interceptarea obiectelor zburătoare neautorizate. Generalii și experții militari citați în presă au arătat că armata română s-a confruntat cu limitări legale stricte legate de doborârea țintelor aeriene în afara stării de asediu sau de război, mai ales când acestea survolau zone locuite sau nu reprezentau un atac direct iminent asupra populației.
Dezbaterile parlamentare și propunerile de modificare a legii privind controlul spațiului aerian au vizat simplificarea lanțului de comandă, oferind piloților și bateriilor de la sol dreptul de a neutraliza dronele clandestine care pătrund neautorizat pe teritoriul României.
Presiunea de la granița estică
Incidentele repetate cu drone rusești dovedesc că efectele secundare ale războiului din Ucraina continuă să se reverse direct peste frontiera NATO. Între disconfortul și teama localnicilor din Deltă și calculele strategice de evitare a unei escaladări militare directe, România rămâne într-un balanț delicat, în care își consolidează supravegherea aeriană și solicitând o vigilență sporită pe tot flancul estic.
Brandul spaniol Cortefiel vine la RIVUS – grup gigant din Spania aduce trei mărci pe 1.000 mp
