„Alimentele trebuie să fie totdeauna de o bună calitate și luate nu în cantități prea mari, pentru ca digestiunea să se poată face bine și cu ușurință.
După cum am văzut, excesele în mâncare și băutură obosesc stomacul, provocând turburări destul de serioase, cari au o influență vătămătoare asupra sănătății întregului organism.
Atât medicii și higieniștii vechi, cât și cei moderni, au studiat cu multă atențiune această chestiune, stabilind următoarele reguli, pentru ca să ne hrănim bine fără a ne îmbolnăvi:
- Alimentele trebuie să fie de bună calitate, proaspete și ușoare de mistuit.
- Trebuie să căutăm a ne stabili o oră fixă pentru masă și să nu mâncam când nu simțim nevoia mâncărei.
- Să mâncăm încet, mestecând bine mâncarea așa ca bolul alimentar să se poată bine sfărâma și amesteca cu salivă (scuipat), ceia ușurează mult digestia stomacului.
- Să lăsăm între mese un repaus de cinci la șase ore, în care timp stomacul se va odihni de munca depusă cu mistuirea alimentelor introduse.
- Să mâncăm și cărnuri și vegetale: căci o hrană exclusiv carnivoră sau exclusiv vegetală nu este atât de favorabilă stomacului ca o hrană combinată din cărnuri și vegetale.
- Să nu mâncăm peste măsură, sculându-ne de la masă chiar puțin flămânzi.
- Să nu mâncăm lucruri prea ardeiate, prea sărate, prea piperate căci ele irită stomacul și termină prin a-l lenevi în funcțiunea sa.
- Să întrebuințăm cu măsură vinul și mai ales băuturile alcoolice, cari irită mucoasa stomacului, distrugând forța sa digestivă, preparând astfel pe băutor la gastrite (inflamațiuni ale stomacului) foarte dureroase”. [„Medicina pentru toți”, anul I, nr.17, București, 1 octombrie 1915].
