Peste 1,3 miliarde de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani formează astăzi cea mai numeroasă generație de tineri de până acum. Cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, marcată pe 12 august, Națiunile Unite pun în discuție o idee simplă: deși tinerii cresc în condiții foarte diferite de la o țară la alta, își doresc cam aceleași lucruri. Tema din acest an, „Contexte diferite, aspirații comune”, pornește tocmai de aici. Oriunde ar trăi, tinerii caută demnitate, oportunități, o voce în deciziile care îi privesc, muncă decentă, educație bună și un viitor sustenabil.
Atenție pentru cei mai vulnerabili
Ediția din 2026 se concentrează pe tinerii din țările cel mai puțin dezvoltate, din statele fără ieșire la mare și din micile state insulare. Aceștia se confruntă des cu mai multe probleme în același timp: sărăcie, efectele schimbărilor climatice, izolare geografică și acces inegal la tehnologie. Cu toate acestea, mulți dintre ei găsesc soluții proprii și conduc proiecte în comunitățile lor.
Situația tinerilor din România
În România, datele arată o problemă care ține de zece ani și rămâne blocată. Țara stă cel mai prost din Uniunea Europeană la capitolul tineri NEET, adică tineri care rămân în afara muncii, a educației și a formării profesionale. Potrivit Eurostat, în România aproape 1 din 5 tineri cu vârste între 15 și 29 de ani se află în această situație, aproape dublu față de media europeană. Problema principală este ritmul: între 2015 și 2025, media europeană a scăzut vizibil, în timp ce România a coborât foarte puțin. Alte țări care porneau de la valori mari, precum Italia sau Grecia, au reușit reduceri serioase în același interval. Efectul se vede mai ales la tinerii cu școală puțină și la tinerele femei, unde decalajul dintre femei și bărbați este cel mai mare din Uniunea Europeană. Toate acestea arată o problemă de sistem, legată de felul în care funcționează școala, piața muncii și accesul la oportunități în afara orașelor mari.
Competențe pentru ce urmează
Secretarul General al ONU, António Guterres, spune că tinerii deschid deja drumul ca organizatori și inovatori, iar acum au nevoie de acces la abilitățile care contează pentru viitor: gândire critică, rezolvare de probleme și competențe digitale. Biroul ONU pentru tineret adaugă că aceste competențe înseamnă atât partea tehnică, cât și lucruri precum empatia și capacitatea de a te adapta. Premisa de la care s-a pornit este ca tinerii să contribuie la educație și la politici, iar nu doar ca destinatari ai acestora.
De la tineri, pentru tineri
Dragi tineri, ziua asta e a voastră, iar cea mai bună formă de a o marca e să faceți ceva concret, împreună.
Puteți porni un proiect în cartierul, liceul sau facultatea voastră cu resurse minime.
Câteva idei de la care puteți pleca:
- Strângeți câțiva prieteni și organizați o discuție despre o problemă care vă privește direct: joburi, burse, sănătate mintală, transport.
- Faceți o întâlnire între voi și oameni mai în vârstă din comunitate, ca să vă auziți reciproc și să vedeți unde vă puteți ajuta.
- Puneți bazele unui grup sau unui mic forum unde tinerii din zona voastră să facă schimb de idei și de experiențe.
- Amenajați un punct de informare la școală sau în campusul universitar despre lucruri utile: drepturi, oportunități, programe pentru tineri.
- Organizați o expoziție sau un eveniment care arată cu ce se confruntă tinerii de azi și ce fac ei pentru comunitate.
- Scrieți-le celor care iau decizii, de la administrația locală până la ministerul de resort, ca să le spuneți ce vă frământă și ce soluții propuneți.
ONU adună anul acesta mesajele tinerilor sub hashtagul #YouthDay.
În România, cifrele spun destul de clar de ce merită să vorbiți acum: în spatele fiecărui procent sunteți voi, tineri reali. Iar schimbarea începe de la voi, cu voi și pentru voi.
