Căruciorul cu copil mic

„Ați văzut la orașe câte un domn urcat pe o mașinărie du două roate groase, una înainte, una înapoi, alergând ca cu automobilul și făcând un zgomot mare în urma lui, căci mașinuța ce-i duce bicicleta, pârâie și pocnește într-una. E așa numita <<motocicletă>>, sau cum îi zic glumeții, <<pârâitoare>>. O fi ea <<pârâitoare>>, dar de dus duce pe cel călare pe ea, ca automobilul.   Acum ce le-a venit în gând mamelor engleze cu copilași mici de dus la plimbare cu căruciorul? Ele și-au zis: Cum să mai mergem…

Read More

Clujul de ieri: O Xantipă modernă

„Ofițerul stării civile din Londra care împreunează zilnic soartea atâtor oameni fericiți, fiind martor la multe scene de dragoste și gingășie, a avut zilele trecute și contrarul de văzut. O mireasă, dimpreună cu toți nuntașii, așteptau deja de-o jumătate de ceas să vie mirele. Mireasa nu-și mai putu stăpâni furia. Când, în fine, vinovatul sosi, aleasa inimei sale îi făcu o primire ca la ușa cortului fără a se sinchisi măcar de lumea dimprejur. Nepunctuosul mire tăcu, neputând să aducă nici o scuză serioasă care să împace pe revoltata sa…

Read More

Clujul de ieri: De 1 Decembrie…1934

Citiți Clujul de ieri, rubrică realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi. „Sărbătoarea Unirii ne găsește de astă dată, desigur, într-o stare sufletească lipsită de seninătatea și înălțarea morală, prielnică avântatelor comemorări istorice. După 16 ani de la Unire, patima politică, lipsa spiritului de patriotism sincer și larg văzător, ne prilejuiesc, mai mult ca în trecut, momente de amărăciune și tulburare. Orizontul politicei externe se întunecă din ce în ce mai mult, iar câmpul vieții noastre interne înfățișează vederea unei mări în talazuri agitate și amenințătoare. Perspectivele complicațiilor externe trebuie să…

Read More

Clujul de ieri: Trotuarul

Vă invităm să citiți un articol din ”Vocea Ardealului” din 1924, în Clujul de ieri, rubrică realizată de istoricul Felix Ostrovschi. „Panglică de asfalt tivită pe marginea străzii pentru pietonii nevoiași cari nu-și permit luxul unui vehicul. În orașele mari, anumite porțiuni de trotuar, la anumite ore, gem de mulțimea oamenilor fără treabă grămădiți pentru a lua aer, dar mai ales pentru a-și da aere. Într-o mișcare lentă, întreruptă scurt de ghiontul unui cot sau de strivirea bruscă a unei bătături, mulțimea se rostogolește uniform. În bâzâitul enervant care întovărășește…

Read More

Clujul de ieri: Monografia Clujului

Despre ocupațiuni „Populația Clujului se ocupă cu politica, comerțul și industria. Din pricina acestei ocupațiuni mixte găsim adesea ori în politică mulți cavaleri de industrie și comercianți de conștiințe, care își revizuiesc principiile la fiecare schimbare de regim. În general majoritarii, adică românii, se ocupă exclusiv cu politica, lăsând comerțul și industria în mâna minoritarilor. Când vreun majoritar se bagă în comerț, putem fi siguri că, după doi trei ani îl găsim și în politică, iar după alți doi trei ani ajunge la covrigi, un comerț de proastă calitate. Sunt…

Read More

Clujul de ieri: Efemeridele zilei – Femei

„Nimic mai frumos și mai interesant în viața unui popor ca femeia, cel mai principal factor conservator al națiunei. Pornind de la Cornelia matroana și până la cea mai modestă țărancă dintr-o țărișoară oarecare, femeia poartă un nimb deasupra capului, un nimb nevăzut ca și parfumul florilor. Nu vom cita cazuri când împărății glorioase au fost scăpate în ceasul rău de o femeie. Ne-am propus să prindem în două trăsături de condeiu femeile din România Nouă. S-a dovedit și oricine știe, că românca cea mai visătoare e moldoveanca. Cu mișcări…

Read More

Clujul de ieri: Pamflet de alegeri cu domnul „Râmă”

„Așa-l cheamă. În vremea alegerilor din urmă s-a târât până la masa de prezident al <<votărilor>>. Lumea îi zicea, de voie-nevoie, prezident – pe când în adevăr era numai un…domnul Râmă!.. Asta o știa și domnia sa, numai cât mai bucuros a primit numele de care nu s-a arătat vrednic. Și, Râma nostru, așa a fost toată viața sa: o târâște-grăpâște prin toate găurelele. Dar de când a venit prin Ardeal ceata șobolanilor, domnul Râma s-a luat după ei și s-a forostuit cum o putut – s-ajungă și el la…

Read More

Clujul de ieri: Senzaționalul furt din Palatul Urania, de pe Regele Ferdinand

„Sâmbătă seara, pe la orele 9, individul Kulcsar Tibor zis Horvath, de meserie voiajor, se opri cu mașina No.740 în fața palatului Urania. Urcă scările casei pentru a închiria o cameră anunțată la poartă. Intră la proprietara camerei, în salon. Aceasta tocmai număra un stoc de bani mai însemnat. Necunoscutul îi comunică scopul pentru care a venit. Văzând stocul mare de bani care stă pe masă, într-un moment de neatenție a proprietăresei, văduva lui Jakab Izsak, se aruncă asupra celor 80.000 lei, îmbrâncind-o. Ajuns în posesia banilor, scoborî scara în…

Read More

Clujul de ieri: Scrisoare deschisă adresată Generalului Rădescu de către fiul său

Continuăm seria de articole care ilustrează modul în care comuniștii încercau să denatureze realitatea și să arate una paralelă, în care istoria adevărată era ocultată. Vă invităm să citiți o scrisoare publicată în ”Lumea nouă”, care ar fi fost trimisă de fiul Generalului Rădescu tatălui său. „Tată, m-am gândit îndelung până a-ți scrie aceste rânduri. Când însă întreg poporul român, conștient de pericolul care amenință țara, luptă cu hotărâre pentru salvarea ei, am socotit că nu pot sta nici eu deoparte. Cu toată durerea pe care o simt, trec peste…

Read More

Clujul de ieri: Fraudele din…1941

Dacă sunteți curioși cum se raporta presa la viața publică românească, dar mai ales la fraudele semnalate la tot pasul, vă invităm să descoperiți ce scria presa vremii pe această temă. Vă avertizăm că am păstrat grafia originală a acestor articole. Descoperiți Clujul de ieri! „Vorba, deși nu este veche, a început să fie împământenită la noi. Gazetele, în fiecare zi, ne povestesc descoperirea unei fraude nouă și din ce în ce mai mare. Cuvântul fraudă a început să-și îndulcească înțelesul, să fie strecurat în sufletele noastre cu oarecare duioșie,…

Read More