„Zilele acestea a fost internat în clinica de boli nervoase din orașul nostru, țăranul Oros Pavel, dintr-o comună din jurul Clujului, care a înnebunit în seara zilei de 8 februarie, în timp ce petrecea la priveghiul unui văr al său, anume Clement a lui Bărzuc. Datorită faptului că numitul țăran prezintă un fel cu totul deosebit de scrintire, păstrându-și întru totul facultățile mintale și totuși obsedat veșnic de o idee fixă, medicilor psihiatri le dă multă bătaie de cap. Pentru a se putea studia acest caz, atât de rar în…
Read MoreEtichetă: Clujul de ieri
Povestea pantofarului gelos
„Ieri seară a avut loc în localitate o ceartă vehementă între indivizii Ion Hoja și Nicolae Racz, care a degenerat la urmă într-o adevărată bătaie. Ion Hoja, în furia lui, a aplicat lui Racz o lovitură de topor în cap, cauzându-i grave leziuni. În urma cercetărilor făcute la comisariat, s-a stabilit că acești oameni erau neîmpăcați dușmani și că motivul acestei rivalități, care s-a transformat în ură de moarte, este gelozia. Întâmplarea lor pare a fi interesantă și tocmai de aceea o dăm în adevărata ei lumină. Se întâmplă Ion…
Read MoreÎncăierări sângeroase între muncitori și poliție la Cluj
„Ieri la orele 10 înainte de amiază, organizația partidului social democrat din localitate, a ținut o mare adunare de protestare împotriva guvernului, în localul de întruniri al muncitorilor din strada Văii nr.5. Au participat după relatările poliției peste două mii de muncitori, iar după relatările social democraților, peste cinci mii de muncitori. Sala a devenit neîncăpătoare, așa că manifestanții au stat prin curte și în stradă. Au luat cuvântul muncitorii Hofer, Urzică, Stroia, Bartalis. În urmă s-a redactat un protest, pe care muncitorii urmau să-l predea directorului ministerial, dl. Valer…
Read MoreClujul de ieri: Doctori români din Cluj, în 1923 FOTOGRAFIE INEDITĂ
„Puțini dintre cetitorii noștri știu, desigur, că noi Românii avem azi [1923 s.n.] în Cluj o mulțime de doctori de seamă, care fac mare cinste neamului nostru. La marea scoală din care ies doctorii tineri, avem învățați profesori și ajutori de profesori, care muncesc zi și noapte pentru a împărți la cât mai mulți studenți români știința doctoricească și apoi a-i trimite în orașele noastre și pe sate, ca Românul să nu mai fie silit a căuta la năcaz numai la doctori străini. Aceasta este și pricina, pentru care studenții…
Read MoreClujul de ieri: De 1 Decembrie…1934
Citiți Clujul de ieri, rubrică realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi. „Sărbătoarea Unirii ne găsește de astă dată, desigur, într-o stare sufletească lipsită de seninătatea și înălțarea morală, prielnică avântatelor comemorări istorice. După 16 ani de la Unire, patima politică, lipsa spiritului de patriotism sincer și larg văzător, ne prilejuiesc, mai mult ca în trecut, momente de amărăciune și tulburare. Orizontul politicei externe se întunecă din ce în ce mai mult, iar câmpul vieții noastre interne înfățișează vederea unei mări în talazuri agitate și amenințătoare. Perspectivele complicațiilor externe trebuie să…
Read MoreClujul de ieri: Trotuarul
Vă invităm să citiți un articol din ”Vocea Ardealului” din 1924, în Clujul de ieri, rubrică realizată de istoricul Felix Ostrovschi. „Panglică de asfalt tivită pe marginea străzii pentru pietonii nevoiași cari nu-și permit luxul unui vehicul. În orașele mari, anumite porțiuni de trotuar, la anumite ore, gem de mulțimea oamenilor fără treabă grămădiți pentru a lua aer, dar mai ales pentru a-și da aere. Într-o mișcare lentă, întreruptă scurt de ghiontul unui cot sau de strivirea bruscă a unei bătături, mulțimea se rostogolește uniform. În bâzâitul enervant care întovărășește…
Read MoreClujul de ieri: Monografia Clujului
Despre ocupațiuni „Populația Clujului se ocupă cu politica, comerțul și industria. Din pricina acestei ocupațiuni mixte găsim adesea ori în politică mulți cavaleri de industrie și comercianți de conștiințe, care își revizuiesc principiile la fiecare schimbare de regim. În general majoritarii, adică românii, se ocupă exclusiv cu politica, lăsând comerțul și industria în mâna minoritarilor. Când vreun majoritar se bagă în comerț, putem fi siguri că, după doi trei ani îl găsim și în politică, iar după alți doi trei ani ajunge la covrigi, un comerț de proastă calitate. Sunt…
Read MoreClujul de ieri: Efemeridele zilei – Femei
„Nimic mai frumos și mai interesant în viața unui popor ca femeia, cel mai principal factor conservator al națiunei. Pornind de la Cornelia matroana și până la cea mai modestă țărancă dintr-o țărișoară oarecare, femeia poartă un nimb deasupra capului, un nimb nevăzut ca și parfumul florilor. Nu vom cita cazuri când împărății glorioase au fost scăpate în ceasul rău de o femeie. Ne-am propus să prindem în două trăsături de condeiu femeile din România Nouă. S-a dovedit și oricine știe, că românca cea mai visătoare e moldoveanca. Cu mișcări…
Read MoreClujul de ieri: Pamflet de alegeri cu domnul „Râmă”
„Așa-l cheamă. În vremea alegerilor din urmă s-a târât până la masa de prezident al <<votărilor>>. Lumea îi zicea, de voie-nevoie, prezident – pe când în adevăr era numai un…domnul Râmă!.. Asta o știa și domnia sa, numai cât mai bucuros a primit numele de care nu s-a arătat vrednic. Și, Râma nostru, așa a fost toată viața sa: o târâște-grăpâște prin toate găurelele. Dar de când a venit prin Ardeal ceata șobolanilor, domnul Râma s-a luat după ei și s-a forostuit cum o putut – s-ajungă și el la…
Read MoreClujul de ieri: Senzaționalul furt din Palatul Urania, de pe Regele Ferdinand
„Sâmbătă seara, pe la orele 9, individul Kulcsar Tibor zis Horvath, de meserie voiajor, se opri cu mașina No.740 în fața palatului Urania. Urcă scările casei pentru a închiria o cameră anunțată la poartă. Intră la proprietara camerei, în salon. Aceasta tocmai număra un stoc de bani mai însemnat. Necunoscutul îi comunică scopul pentru care a venit. Văzând stocul mare de bani care stă pe masă, într-un moment de neatenție a proprietăresei, văduva lui Jakab Izsak, se aruncă asupra celor 80.000 lei, îmbrâncind-o. Ajuns în posesia banilor, scoborî scara în…
Read More