„Ați văzut la orașe câte un domn urcat pe o mașinărie du două roate groase, una înainte, una înapoi, alergând ca cu automobilul și făcând un zgomot mare în urma lui, căci mașinuța ce-i duce bicicleta, pârâie și pocnește într-una. E așa numita <<motocicletă>>, sau cum îi zic glumeții, <<pârâitoare>>. O fi ea <<pârâitoare>>, dar de dus duce pe cel călare pe ea, ca automobilul. Acum ce le-a venit în gând mamelor engleze cu copilași mici de dus la plimbare cu căruciorul? Ele și-au zis: Cum să mai mergem…
Read MoreAutor: felix.ostrovschi
Clujul de ieri: O Xantipă modernă
„Ofițerul stării civile din Londra care împreunează zilnic soartea atâtor oameni fericiți, fiind martor la multe scene de dragoste și gingășie, a avut zilele trecute și contrarul de văzut. O mireasă, dimpreună cu toți nuntașii, așteptau deja de-o jumătate de ceas să vie mirele. Mireasa nu-și mai putu stăpâni furia. Când, în fine, vinovatul sosi, aleasa inimei sale îi făcu o primire ca la ușa cortului fără a se sinchisi măcar de lumea dimprejur. Nepunctuosul mire tăcu, neputând să aducă nici o scuză serioasă care să împace pe revoltata sa…
Read MoreClujul de ieri: Fraudele din…1941
Dacă sunteți curioși cum se raporta presa la viața publică românească, dar mai ales la fraudele semnalate la tot pasul, vă invităm să descoperiți ce scria presa vremii pe această temă. Vă avertizăm că am păstrat grafia originală a acestor articole. Descoperiți Clujul de ieri! „Vorba, deși nu este veche, a început să fie împământenită la noi. Gazetele, în fiecare zi, ne povestesc descoperirea unei fraude nouă și din ce în ce mai mare. Cuvântul fraudă a început să-și îndulcească înțelesul, să fie strecurat în sufletele noastre cu oarecare duioșie,…
Read MorePe sarma la 30 m inaltime si la 54 de ani!
Ieri la orele 1 si 7 seara, publicul clujean a asistat in Piata Catedralei ortodoxe, la un spectacol aproape unic. Sosit de doua zile in orasul nostru, profesorul german Strohschneider si-a executat in fata a cateva mii de cetateni cu rasuflarea taiata, o seama de exhibitii gimnastice din genul acelora care iti zbarcesc parul pe cap si-ti scot basici pe spinare.
Read MoreAu voit sa se marite cu ajutorul vrajitoarei
Doua fete tinere din Cluj, cu numele Serban Agneta si Stefan Elisabeta, voiau sa se marite, dar din nici o parte nu soseau logodnicii.
Read MoreSecretele Frumusetii
Se intampla, foarte rar, ca cineva sa fie multumit cu ceea ce poseda, mai ales cand e vorba de atributele fizice cu care ne-a inzestrat Natura. Blondele ar dori sa fie brune, cele de statura mica ar dori sa fie inalte, in general am prefera sa fim, contrar de cum suntem; asa vrea – asa dicteaza legea contrastelor. Acest lucru e greu – daca nu chiar imposibil de a se realiza.
Read MoreMica Publicitate
Cine n-a fost izbit in viaţa lui de cuprinsul unui anunt de cateva rânduri la mica publicitate?
Cine n-a ghicit tragedia concentrata in cateva randuri si incadrata in chenarul unui anunt de ?
Biblioteca Populara din Cluj
Tara noastra se situeaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste industria de carte, iar in 2018, Barometrul de Consum Cultural arata ca in anul anterior, 69% dintre romani nu citisera nici macar o carte. In plus, potrivit unui studiu IRES, aproximativ 23% dintre romani nu cumpara deloc carti in decursul unui an, in vreme ce 28% cumpara sub 5 carti. Doar 17% cumpara intre 5 si 10 carti anual, alocandu-le un buget mediu de 200 de lei.
Materialul publicat in luna ianuarie a anului 1927 ne vorbeste despre carte si lectura in Clujul interbelic.
Din vanzator de ziare s-a facut fachir…apoi logodnic de meserie
A facut senzatie in mai toate cercurile locale, urmatoarea afacere care, prin fondul ei se va vedea ca nu este lipsita de oarecare semnificatie.
Read MoreManipularea prin presa comunista: Lista civila a regelui
Inainte cu mult timp de a avea o „noapte a muzeelor”, o „noapte a bibliotecilor”, o „noapte a companiilor”, istoria recenta a romanilor a insemnat in registrele sale si o „noapte a mintii”. Este vorba, despre un real proces de „reeducare”, de falsificare si rescriere a istoriei, declansat spre finalul anului 1944. Pentru inceput, aceasta falsificare trebuia sa aduca justificarile necesare preluarii puterii de catre comunisti. Pe parcurs insa, falsificarea a ramas, dovedindu-se a fi cel mai bun instrument de sustinere a regimului politic importat.
Iar azi, consecintele acestei inselaciuni se pot traduce, in linii extrem de simple, in analfabetism politic, dezinformare si deznationalizare sufleteasca a romanilor.
Incepem sa prezentam o serie de articole aparute in presa clujeana, in primii ani de dupa cel de-al doilea razboi mondial, pentru a intelege poate mai bine cum s-a realizat falsificarea si instrumentalizarea istoriei in justificarea si sustinerea politicului.