Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a devenit unul dintre cei mai importanți actori ai unui demers care preocupă tot mai mulți experți în economie: salvarea patrimoniului biologic local. Universitatea derulează mai multe proiecte, care vizează constituirea unei baze locale de gene, precum și repunerea în circuitul comercial a unor soiuri de plante și rase de animale de valoare. Așa ar fi ridichile de Apahida, porcul negru de Bazna ori trandafirii creați la Cluj.
Patrimoniul genetic al Transilvaniei este unul dintre marile atu-uri ale României. Există soiuri de plante și rase de animale care au o mare valoare economică, în contextul în care europenii sunt tot mai preocupați de hrana sănătoasă. Așa ar fi porcul negru de Bazna, a cărui carne are un conținut scăzut de colesterol și care poate concura pe piețele internaționale cu rasele de porci negri din Pirinei. Însă acest patrimoniu genetic este mult mai vast, spune rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, profesorul Cornel Cătoi.
Un avantaj al unui patrimoniu genetic divers este acela că vechile soiuri și rase pot reprezenta o bază foarte bună pentru dezvoltarea unora noi, adaptate schimbărilor climatice și cerințelor unei agriculturi ecologice, mai spune profesorul Cornel Cătoi.
Universitatea clujeană a lansat mai multe proiecte pentru salvarea soiurilor și raselor românești. O inițiativă vizează formarea unei baze de gene în cadrul Institutului de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei. De asemenea, există mai multe proiecte de colaborare cu fermierii din Transilvania, iar clujenii care doresc pot cumpăra în fiecare primăvară răsaduri sau puieți pentru a cultiva în grădini fructe și legume din soiuri locale.
[…] de Științe Agricolă și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță o premieră în domeniul intervențiilor chirugicale veterinare din […]