La 23 septembrie Seimul Poloniei planifică să adopte o rezoluţie despre evenimentele din 17 septembrie 1939. Potrivit textului proiectului rezoluţiei- “În memoria agresiunii URSS asupra Poloniei din 17 septembrie1939” se afirmă: “La 17 septembrie 1939 trupele militare ale URSS fără să declare război au comis un act de agresiune asupra teritoriei Reci Pospolita( Republicii Polonia), încălcând suveranitatea acesteia şi încălcând normele dreptului internaţionale.La baza atacului Armatei Roşii a stat crearea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august1939 între URSS şi Germania hitleristă. Astfel a fost efectuată cea de-a IV destrămare a Poloniei. Polonia a căzut ca victimă a două totalitarisme: nazismul şi comunismul.
Intervenţia Armatei Roşii a deschis o divizare tragică succesivă a istoriei Poloniei şi a întregii Europe Centrale şi de Est. Lista crimelor şi nenorocirilor, care s-au abătut atunci asupra teritoriilor estice ale celei de-a Doua Reci Pospolita şi a cetăţenilor polonezi care au fost în acea perioadă, este extrem de mare.
În aceasta intră crimele de război ale NKVD-ului, care au împuşcat circa 20 de mii de ofiţeri polonezi neînarmaţi aflaţi în detenţie; deportarea a sute de mii a cetăţenilor Reci pospolita, care au fost ţinuţi în condiţii inumane în lagăre de concentrare şi temniţe, dar şi exploatarea lor la muncă de sclav. Aceste crime sovietice au iniţiat un şir sucesiv de acte de violenţă, din care a rezultat tragedia Golgotei Estului.
Soarta poloneză a fost împărtăşită de multe popoare din Europa Centrală şi de Est. Şi-au pierdut suveranitatea Lituania, Letonia, Estonia, au fost expuse sub ameninţare unitatea teritorială a Finlandei şi României. Arhipelagul Gulag a înghiţit sute de mii de vieţi omeneşti a tuturor popoarelor din această regiune, inclusiv a multora din cetăţenii URSS.
Modalitatea de organizare, durata şi parametrii fenomenului le-au atribuit acestor crime, inclusiv celuia de la Katyń, elemente ale genocidului. Seimul Republicii Polonia îşi menţine poziţia, că necesitatea unei concilieri polono-rusă trebuie să se bazeze pe respectarea adevărului istoric. Nu se poate să nu fie spusă şi să se manipuleze cu aceasta.
Semul Poloniei condamnă orice tentativă de falsificare a istoriei şi face apel la oamenii de bună credinţă din Federaţia Rusă la acţiuni comune, de solidaritate de condamnare a crimelor din perioada stalinistă”.
Prin urmare, din textul rezoluţiei sunt excluse un şir de state ca Republica Moldova, Ucraina şi Belorusia, care ca şi Rusia sunt nişte state moştenitoare a URSS ale căror formare teritorială s-a format în cadrul URSS-ului, ca rezultat al Pactului Ribbentrop-Molotov. Proiectul rezoluţiei Seimului polonez se vrea a fi o reparaţie istorică a Pactului Ribbentrop-Molotov.
