Consiliul Județean Cluj a încheiat contractele de lucrări de întreținere aferente tuturor celor cinci loturi de drumuri județene, contracte care au drept scop asigurarea unei mai bune vizibilități în trafic și, în acest fel, creșterea siguranței circulației rutiere și asigurarea unei estetici rutiere corespunzătoare.
Lucrările de întreținere specifice constau în cosirea vegetației și tăierea lăstărișului din zona drumului, precum și toaletarea arborilor situați în apropierea căii de rulare.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Întreținerea drumurilor județene nu înseamnă doar acele lucrări care vizează infrastructura rutieră propriu-zisă, precum reparații la calea de rulare sau asfaltări, operațiuni de realizare a șanțurilor, de reabilitare a podurilor și podețelor sau de realizare a acceselor la proprietăți. În egală măsură e important să asigurăm tuturor participanților la trafic și condiții normale de circulație, fără riscuri. Prin aceste tipuri de lucrări oferim o bună vizibilitate în trafic și, nu în ultimul rând, un aspect estetic adecvat drumurilor județene”.
Astfel, au fost semnate contractele care vizează drumurile județene aferente loturilor:
- Lot 1 (lungime totală vizată – 163,799 kilometri; executant lucrări – Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj S.A.),
- Lot 2 (lungime totală vizată – 144,64 kilometri; executant lucrări – Zadiloc SRL),
- Lot 3 (lungime totală vizată – 279,285 kilometri; executant lucrări –Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj S.A.),
- Lot 4 (lungime totală vizată – 188,95 kilometri; executant lucrări – Claro Build SRL),
- Lot 5 (lungime totală vizată – 114,87 kilometri; executant lucrări – Zadiloc SRL Cluj SA).
Județul Cluj are cea mai dezvoltată rețea rutieră din România, afirmă vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
În peisajul economic al Transilvaniei, județul Cluj a reușit în ultimii 30 de ani o performanță remarcabilă: s-a transformat dintr-o zonă industrială gri, blocată în tranziția anilor 1990, într-un magnet de investiții străine și un hub tehnologic de top. Însă această metamorfoză nu ar fi fost posibilă fără o schimbare radicală de paradigmă în ceea ce privește mobilitatea. Rețeaua de drumuri județene, care însumează peste 1.000 de kilometri, a parcurs un drum sinuos — de la stadiul de pământ și piatră spartă, la asfalt adaptat standardelor europene.
Evoluția infrastructurii rutiere clujene din 1996 și până în prezent poate fi împărțită în trei mari etape, marcate de schimbări administrative, surse noi de finanțare și provocări tehnice majore.
1. Perioada 1996–2006: „Cârpelile” tranziției și moștenirea pietruită
La mijlocul anilor 1990, Consiliul Județean Cluj a preluat o rețea de drumuri aflată într-o stare tehnică deplorabilă. Fondurile proprii erau extrem de limitate, iar conceptul de finanțare nerambursabilă abia își făcea apariția prin programe timpurii de tip PHARE.
În această decadă, intervențiile aveau un caracter pur estetic sau de urgență: plombări repetate, covoare asfaltice subțiri pe arterele principale și lăsarea drumurilor secundare (care legau satele izolate) în stadiul istoric de macadam sau pământ. Izolarea rutieră a comunităților din Munții Apuseni sau din Câmpia Transilvaniei a favorizat depopularea accentuată a zonelor rurale în favoarea municipiului Cluj-Napoca.
2. Perioada 2006–2016: Șocul integrării europene și marile credite
Odată cu preaderarea și, ulterior, integrarea României în Uniunea Europeană (2007), s-a deschis robinetul fondurilor structurale (POR – Programul Operațional Regional). Județul Cluj a trebuit să învețe rapid „banii europeni”.
Administrația județeană a apelat în această perioadă și la credite bancare masive și la fonduri guvernamentale (PNDL) pentru a demara programe de asfaltare pe scară largă. A fost epoca în care s-a trecut de la simpla întreținere la modernizare: refacerea fundațiilor de drum, lărgirea căilor de rulare și consolidarea podurilor.
Repere din evoluția tehnică a rețelei de drumuri (1996 vs. 2016)
| Indicator de rețea | Situația în anul 1996 (Estimări) | Situația în anul 2016 | Impactul transformării |
| Lungime totală rețea | Aprox. 1.050 km | 1.075 km | Extinderi prin preluări de drumuri comunale degradate. |
| Procent drumuri asfaltate | Sub 40% | Aprox. 72% | Peste 300 km de drumuri din pământ/piatră au primit primele straturi de asfalt. |
| Stare tehnică generală | 65% drumuri degradate/cu gropi | 45% stare bună, 35% medie, 20% rea | Îmbunătățire vizibilă pe arterele inter-județene principale. |
| Finanțare principală | Buget local direct, subvenții de stat | Fonduri UE (POR), credite bancare, PNDL | Diversificarea surselor a permis proiecte de zeci de milioane de euro. |
3. Perioada 2016–2026: Era „coridoarelor regionale” și a conectivității smart
Ultimul deceniu reprezintă maturizarea administrativă a infrastructurii clujene. Regiunea a abandonat abordarea fragmentată (asfaltarea unor tronsoane izolate de câțiva kilometri) în favoarea Coridoarelor Regionale de Transport. Prin proiecte integrate finanțate masiv prin programele europene succesive (POR 2014-2020 și ulterior Programele Regionale post-2021), s-au modernizat axe rutiere complete care leagă județul Cluj de județele vecine (Bihor, Sălaj, Mureș, Alba, Maramureș).
Drumuri celebre pentru starea lor dezastruoasă, cum ar fi „Drumul Apusenilor” sau „Drumul Bistriței”, au fost complet reconstruite. Pe lângă asfalt de calitate superioară (în dublu sau triplu strat), noile proiecte au inclus elemente de siguranță rutieră modernă: piste de biciclete în interiorul localităților, trotuare refăcute, parapeți de protecție elastici și semnalizare reflectorizantă modernă.
Radiografia marilor proiecte de conectivitate (2016–2026)
| Denumire Proiect / Traseu | Lungime (km) | Finanțare / Valoare | Importanță strategică |
| Drumul Apusenilor (DJ 764B / DJ 108K) | ~25 km | Fonduri Europene (POR) | Conectează direct județele Cluj și Bihor printr-o zonă montană spectaculoasă; boom turistic masiv în zona Valea Drăganului. |
| Traseul Regional Nord-Vest (DJ 108A / DJ 109A etc.) | ~70 km | Fonduri Europene / Buget local | Asigură o legătură rapidă și modernă între județele Cluj, Sălaj și Maramureș, ocolind DN 1C. |
| Axa Gherla – Țaga – Cămărașu (DJ 109C) | ~38 km | Programul Regional / Guvern | Modernizarea completă a infrastructurii din Câmpia Transilvaniei, facilitând accesul fermierilor spre piețele urbane. |
| Conectarea la Autostrada A3 (Drumuri de legătură) | Variabil | Buget Județean / CNAIR | Adaptarea geometriei drumurilor județene adiacente nodurilor A3 (Turda, Gilău, Nădășelu) pentru trafic greu. |
Provocările prezentului: Traficul greu și alunecările de teren
Deși bilanțul celor 30 de ani arată că peste 92% din rețeaua de drumuri județene din Cluj este în prezent asfaltată și modernizată, noile realități aduc provocări pe măsură.
Dezvoltarea imobiliară explozivă din zona metropolitană Cluj-Napoca (Florești, Apahida, Baciu, Chinteni) a transformat drumuri județene gândite pentru trafic rural în adevărate bulevarde urbane, suprasolicitate zilnic. În plus, relieful de deal din Câmpia Transilvaniei generează frecvent alunecări de teren care destabilizează straturile de asfalt, ceea ce obligă autoritățile la investiții masive în lucrări de consolidare, ziduri de sprijin și piloni forați la mare adâncime.
