Francis Albert Sinatra (12 decembrie 1915 – 14 mai 1998) a fost un cântăreț și actor american. Este considerat unul dintre cei mai populari animatori ai secolului XX. Este de asemenea printre cei mai bine vânduți artiști muzicali din lume, cu vânzări estimate de 150 de milioane de discuri.
Născut din imigranți italieni în Hoboken, New Jersey, Sinatra și-a început cariera muzicală în era swing și a fost foarte influențat de stilul vocal ușor de ascultat al lui Bing Crosby. A descoperit succesul ca artist solo după ce a semnat cu Columbia Records în 1943.
În 1946, Sinatra a lansat albumul său de debut, The Voice of Frank Sinatra. Apoi a semnat cu Capitol Records și a lansat câteva albume lăudate de critici. În 1960, Sinatra a părăsit Capitol Records pentru a-și înființa propria casă de discuri, Reprise Records, după care a lansat un șir de albume de succes.
În 1965, a înregistrat albumul retrospectiv “September of My Years” și a participat în specialul de televiziune, Frank Sinatra: A Man and His Music, care a câștigat premiul Emmy.
Până în mai 1941, Sinatra a ocupat primul loc în sondajele cântăreților masculini din revistele Billboard și DownBeat. Apelul său către adolescentele din acea vreme, a dezvăluit un nou public pentru muzica adresată maselor, care anterior fusese înregistrată în principal pentru adulți. Fenomenul a devenit oficial cunoscut sub numele de „Sinatramania” după „legendara sa deschidere” la Teatrul Paramount din New York pe 30 decembrie 1942.
Sinatra a devenit în scurt timp stereotipul „americanului de origine italiană al clasei muncitoare”, lucru pe care și el l-a îmbrățișat. El a spus că, dacă nu ar fi fost interesul lui pentru muzică, probabil că ar fi ajuns să fie implicat într-o viață a crimei organizate.
Sinatra era prieten cu mulți oameni implicați în mafia italiană
Willie Moretti a fost nașul lui Sinatra și șeful notoriu al familiei Genovese ( una din principalele familii de crimă organizată din New York) și l-a ajutat pe Sinatra în schimbul unor comisioane. Moretti a intervenit și în eliberarea lui Sinatra din contractul său cu Tommy Dorsey.
În 1946, Sinatra a fost prezent la Conferința Mafia din Havana, iar presa a aflat că a fost acolo cu Lucky Luciano. Un ziar a publicat titlul „Rușine, Sinatra”. S-a raportat că era un bun prieten cu mafiotul Sam Giancana. Kitty Kelley scrie în biografia lui Sinatra că mafiotul Joseph Fischetti și Sinatra au fost prieteni buni din 1938 și s-au comportat ca „frații sicilieni”. Ea mai afirmă că Sinatra și Hank Sanicola au fost parteneri financiari cu Mickey Cohen în revista Hollywood Night Life.
FBI-ul a păstrat înregistrări de 2.403 de pagini despre Sinatra, care a fost o țintă naturală prin presupusele sale legături cu mafia, politica sa înflăcărată din New Deal și prietenia sa cu John F. Kennedy.
FBI l-a ținut sub supraveghere timp de aproape cinci decenii, de la începutul anilor 1940. Documentele includ relatări despre Sinatra ca țintă a amenințărilor cu moartea și a schemelor de extorcare. FBI a documentat că Sinatra își pierdea stima față de mafie pe măsură ce se apropia de președintele Kennedy, al cărui frate mai mic, procurorul general Robert F. Kennedy, conducea o represiune împotriva crimei organizate. Sinatra a declarat că nu a fost implicat în crima organizată.
Din cauza asocierii cu mafia, lui Sinatra i s-a retras licența pentru jocuri de noroc
În 1960, Sinatra a cumpărat acțiuni la Cal Neva Lodge & Casino, un hotel cazinou de pe malul lacului Tahoe. Acolo a construit teatrul Celebrity Room care i-a atras pe prietenii săi din show-business: Red Skelton, Marilyn Monroe, Victor Borge, Joe E. Lewis, Lucille Ball, Lena Horne, Juliet Prowse, surorile McGuire și alții. Până în 1962, el deținea o cotă de 50% în hotel.
Licența jocurilor de noroc a lui Sinatra a fost retrasă temporar de Consiliul de control al jocurilor din Nevada în 1963, după ce Giancana a fost depistat în incintă. Datorită presiunii continue din partea FBI și a Comisiei pentru jocuri din Nevada asupra controlului mafioților din cazinouri, Sinatra a fost de acord să renunțe la partea sa în Cal Neva și The Sands.
În acel an, fiul său Frank Jr. a fost răpit, dar în cele din urmă a fost eliberat nevătămat. În cele din urmă, licența pentru jocuri de noroc a lui Sinatra a fost restabilită în februarie 1981, ca urmare a sprijinului lui Ronald Reagan.
Sinatra a fost convins că Johnny Fontane, un cântăreț ficțional asociat mafiei din romanul lui Mario Puzo Nașul (1969), se bazează pe viața lui. Puzo a scris în 1972 că, atunci când autorul și cântărețul s-au întâlnit, Sinatra „a început să strige abuz”, numindu-l pe Puzo „proxenet” și amenințăndu-l cu violența fizică. Francis Ford Coppola, regizorul adaptării cinematografice, a spus în comentariul audio că „Evident că Johnny Fontane a fost inspirat de un fel de personaj ca Frank Sinatra”.
CITEȘTE ȘI:
Un Dracula din Banat: Bela Lugosi, din Lugoj la Hollywood
Johnny Weissmuler, actorul care l-a interpretat de cele mai multe ori pe Tarzan
[…] Legăturile pe care le-a avut Frank Sinatra cu mafia italiană […]