Satele din nordul Transilvaniei, mai ales cele din județele Cluj și Bistrița-Năsăud, păstrează o veche tradiție agrară. Este vorba de înstruțatul sau de împănatului boului, o tradiție despre care circulă gluma că ar fi o corridă ardelenească.
În unele sate, tradiția este ținută în duminica de Rusalii, în altele are loc a doua zi de Rusalii. Practic, după slujba din biserică, localnicii aleg un bou frumos pe care îl împodobesc cu frunze verzi, cu panglici colorate și cu flori, dar și cu pene de struț, de păun sau de fazan. Pe capul boului așează o cunună împletită din spice de grâu și din flori sălbatice.
Boul este însoțit de flăcăi. Unii dintre aceștia sunt mascați și dansează în jurul boului. În unele sate, acești mascați sunt cunoscuți sub denumirea de draci.
Boul este lăsat liber pe străzile satului, iar fetele din localitate încearcă să îl atingă. Legenda spune că fetele care prind unul dintre coarnele boului se vor mărita în acel an.
La finalul paradei pe străzile satului, tot alaiul se îndreaptă spre ograda unui sătean mai înstărit, care organizează petrecerea sau balul de Rusalii. Acolo, cununa din spice și flori este luată de pe capul boului și oferită gospodarului, care o atârnă în casă, în semn de mare cinste.
Originile tradiției sunt unele precreștine. Ele datează de pe vremea romanilor și se înrudesc într-adevăr cu corridele din Peninsula Iberică sau din sudul Franței. Venerarea taurilor ca simboluri ale puterii era larg răspândită în zona Mării Mediterane înainte de răspândirea creștinismului. Coarnele boului înstruțat sunt simboluri falice, de aceea a apărut tradiția referitoare la măritișul fetelor care le prind în mâini. De aceea, tradiția era rolul de a asigura fertilitatea în comunitate.
Foto: Ema Mihalachi
