Județul Cluj are câteva localități campioane la reciclare. Este vorba de comunele Sâncraiu si Vad. De asemenea, Consiliul Județean Cluj a inaugurat prima stație de dezintegrare moleculară a deșeurilor, care transformă resturile care nu mai pot fi reciclate în energie electrică.
În urmă cu cinci ani, una dintre marile probleme legate de conservarea naturii era poluarea constantă generată de deșeurile care ajungeau în păduri sau în râuri. Amploarea fenomenului a început să scadă, după ce Primăria Cluj-Napoca a introdus aparate de reciclat, care ofereau bilete de autobuz în schimbul ambalajelor de plastic sau de aluminiu introduse în aceste dispozitive. În ultimii ani, dozele sau sticlele abandonate în natură au dispărut aproape în totalitate, datorită sistemului de returnare-garanție. Pentru fiecare sticlă, doză sau butelie de plastic returnată, magazinele oferă câte 50 de bani.
Astfel, în Cluj-Napoca, ambalajele cuprinse în programul de garanție-returnare ajung în magazine sau supermarket-uri, iar ambalajele care nu sunt cuprinse în acest sistem, cum ar fi cele de lactate, ajung în aparatele care eliberează bilete de autobuz. Lucrurile încep să stea bine și în mediul rural. Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu Cluj, Viorel Pleșa, campioane la capitolul reciclare sunt comunele Sâncraiu și Vad. În cele două comune, acțiunile educative legate de protecția mediului au fost completate de amenzi date de primării, iar locuitorii celor două comunități au învățat cum să recicleze corect. În fine, deșeurile care nu pot fi reciclate ajung la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, din subordinea Consiliului Județean Cluj. Acolo, deșeurile sunt prelucrate cu ajutorul unei stații de dezintegrare moleculară, care transformă deșeurile în energie electrică.
În ultimii cinci ani, județul Cluj a parcurs o tranziție profundă în gestionarea deșeurilor și a evoluat de la criza depozitării neconforme la un sistem integrat de colectare selectivă și reciclare. Sub presiunea normelor europene și a cerințelor de mediu, autoritățile județene și locale au investit masiv în infrastructură, schimbând radical modul în care reziduurile menajere sunt procesate în Cluj-Napoca și în comunele limitrofe.
Această perioadă a fost marcată de darea în folosință a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), extinderea rețelelor de colectare separată la nivel de cartier și implementarea la nivel național a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR).
Pilonii transformării: Măsuri și infrastructură
| Etapă / Proiect | Obiectiv & Schimbare structurală |
| Operaționalizarea CMID | Închiderea vechilor rampe neconforme (Pata Rât) și trecerea la sortare, tratare mecano-biologică și depozitare ecologică |
| Puncte îngropate și supraterane | Modernizarea platformelor de colectare din cartierele clujene, dotate cu acces securizat și fracții separate |
| Colectarea pe 5 fracții | Separarea strictă la sursă: hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, deșeuri biodegradabile și reziduale |
| Sistemul SGR (RetuRO) | Extinderea rețelei de automate RVS pentru ambalaje de băuturi în toate magazinele și centrele comerciale din județ |
Progrese majore în gestionarea deșeurilor
Dezvoltarea sistemului clujean din ultimii ani se sprijină pe trei direcții principale:
-
Infrastructura integrată de sortare: Darea în exploatare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din cadrul Consiliului Județean Cluj a permis devierea de la gropile de gunoi a zeci de mii de tone de materiale reciclabile prin stațiile de sortare automatizate.
-
Introducerea infrastructurii smart: În Cluj-Napoca și în zonele metropolitane, platformele vechi au fost înlocuite treptat cu containere îngropate și insule ecologice digitalizate și a redus disconfortul olfactiv și viziunea deșeurilor abandonate.
-
Impactul Sistemului de Garanție-Returnare: Implementarea SGR a scos din fluxul tradițional de deșeuri menajere sute de milioane de ambalaje din PET, sticlă și doze de aluminiu, iar Clujul a devenit unul dintre județele cu cele mai mari rate de colectare din țară prin centrele automate de returnare.
Provocări rămase și perspective de viitor
În ciuda investițiilor majore și a creșterii ratelor de reciclare, sistemul clujean se confruntă în continuare cu provocări specifice:
-
Educația și colectarea corectă la sursă: Gradul de contaminare al fracțiilor reciclabile (în special plasticul și cartonul) rămâne ridicat în zonele de blocuri și necesită campanii continue de conștientizare.
-
Compostarea deșeurilor biodegradabile: Extinderea infrastructurii pentru procesarea resturilor organice și transformarea lor în compost de calitate pentru agricultură reprezintă următoarea prioritate a regiunii.
-
Principiul „Plătește pentru cât arunci” (PAYT): Digitalizarea completă a pubelelor și individualizarea contractelor la nivel de gospodărie sau apartament pentru a sancționa lipsa colectării selective.
Parcursul ultimilor ani confirmă că județul Cluj a făcut pași decisivi spre modelul unei economii circulare, însă succesul pe termen lung depinde de menținerea ritmului de investiții și de responsabilitatea civică a fiecărui locuitor.
Avocatul Romulus Luca propune reglementarea utilizării trotinetelor electrice
