În România, concursurile de arhitectură sunt încă o practică rară, deși sunt recunoscute drept soluția optimă pentru obținerea unor proiecte publice de calitate. Dezbaterea „Concursul de arhitectură ca standard pentru investițiile publice”, organizată la Cluj-Napoca de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OAR), a reunit arhitecți și reprezentanți ai administrațiilor publice pentru a discuta obstacolele și soluțiile pentru extinderea acestei practici în țară.
Cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, dezbaterea a subliniat importanța concursurilor de arhitectură în proiectele publice, precum și avantajele și provocările întâmpinate în implementarea acestora.
Daniela Maier, președintele OAR Transilvania, a subliniat că „contractarea prin concurs de soluții a proiectării pentru investițiile publice trebuie să devină regulă”, menționând că această metodă este încă o excepție. Concursurile sunt o modalitate transparentă și competitivă de a obține soluții de calitate și de a asigura sustenabilitatea proiectelor arhitecturale, în comparație cu alte metode de achiziții publice.
„Numărul concursurilor trebuie extins”, a spus Ștefan Bâlici, președintele OAR, adăugând că Ordinul se concentrează pe promovarea acestei practici pentru a demonstra beneficiile clare pe care concursurile de soluții le aduc proiectelor publice, atât pentru administrație, cât și pentru comunitate.
Una dintre cele mai mari provocări în extinderea concursurilor de arhitectură este capacitatea administrativă insuficientă și complexitatea legislativă. Daniela Maier a subliniat nevoia de actualizare a legislației, adaptată specificităților locale, și de implicare activă a autorităților și a arhitecților pentru a susține dezvoltarea concursurilor. La rândul său, Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că trebuie găsite soluții legislative mai simple pentru a susține desfășurarea concursurilor de arhitectură și a oferit exemple de bune practici din orașe care au adoptat această metodă de selecție a proiectelor.
Costurile ridicate ale participării și necesitatea unei simplificări
Pentru birourile de arhitectură, participarea la concursuri implică un efort semnificativ, adesea cu șanse reduse de câștig. „Participarea la un concurs este un efort absolut zdrobitor pentru o firmă de arhitectură”, a explicat arhitectul Silviu Aldea de la Atelier MASS. Costurile ridicate și volumul de muncă necesar pentru fiecare participare au fost identificate ca probleme esențiale, la care se adaugă complexitatea temelor de concurs. Participanții au propus clarificarea și simplificarea temelor pentru a reduce costurile și pentru a încuraja o participare cât mai largă și diversificată.
Daniel Tellman, președintele OAR Timiș, a menționat importanța pregătirii echipelor specializate în organizarea de concursuri, atât în cadrul filialelor OAR, cât și în administrațiile publice. Continuitatea în structurile administrative este esențială pentru succesul acestei metode de selecție, întrucât schimbările frecvente de personal pun în pericol derularea eficientă a concursurilor.
Pentru filialele mici ale OAR, cum este cazul OAR Argeș, organizarea unui concurs devine o sarcină dificilă fără sprijinul unor echipe dedicate. S-a propus, astfel, crearea de echipe de organizare a concursurilor în fiecare filială a OAR, capabile să mențină relații strânse cu administrația publică și să îmbunătățească accesibilitatea concursurilor.
Dezbaterile au identificat o serie de măsuri esențiale pentru popularizarea concursurilor de arhitectură și pentru stimularea participării arhitecților. În primul rând, este necesară organizarea de mai multe dezbateri pe tema concursurilor, pentru a atrage cât mai mulți susținători din partea autorităților și a publicului larg. Arhitecții și autoritățile trebuie să colaboreze mai strâns pentru a îmbunătăți calitatea temelor de concurs și pentru a introduce standarde clare.
Participanții au subliniat că este esențial să fie creat un sistem de feedback transparent pentru a evalua și îmbunătăți constant procesul de organizare a concursurilor. De asemenea, s-a propus organizarea de concursuri de idei dedicate studenților, pentru a-i implica mai activ în acest proces și pentru a le oferi o perspectivă valoroasă asupra profesiei de arhitect.
Un alt obiectiv esențial este atragerea sectorului privat către organizarea concursurilor de arhitectură. După ce administrațiile publice au început să înțeleagă beneficiile concursurilor, un pas firesc ar fi ca și companiile private să ia în considerare această metodă de selecție a proiectelor, promovând astfel calitatea și sustenabilitatea în arhitectură.
Cluj-Napoca a fost apreciat în cadrul dezbaterii ca fiind un exemplu de bune practici în ceea ce privește concursurile de arhitectură, atât pentru numărul mare de proiecte realizate prin această metodă, cât și pentru colaborarea eficientă între administrație și OAR. „În Timișoara, ne uităm cu invidie la Cluj și la felul în care acest oraș a reușit să implementeze concursuri de arhitectură”, a declarat Daniel Tellman, președintele OAR Timiș.
Prin organizarea unui număr mare de concursuri și colaborarea strânsă cu Ordinul Național și cu Filiala Transilvania a OAR, Clujul și-a construit un renume de oraș care susține arhitectura de calitate și are o viziune modernă pentru dezvoltarea urbană.
