Chiril al Alexandriei a fost un patriarh violent

Chiril al Alexandriei a fost Patriarhul Alexandriei între anii 412 și 444 și condus orașul la apogeul său în cadrul Imperiului Roman. A fost un scriitor prolific și o figură cheie în dezbaterile cristologice, el a jucat un rol crucial în Sinodul de la Efes (431), care l-a detronat pe Nestorie din funcția de Patriarh al Constantinopolului. Recunoscut ca Părinte și Doctor al Bisericii, el fost denumit de unii „Stâlpul credinței”. Cu toate acestea, episcopii nestorieni l-au condamnat ca eretic, numindu-l un „monstru” aplecat pe distrugerea Bisericii.

Chiril al Alexandriei s-a născut în jurul anului 376 în Didouseya, Egipt (actualul El-Mahalla El-Kubra). El a fost nepotul lui Teofil, Patriarhul Alexandriei, care s-a asigurat ca și fiul său să primească o educație creștină cuprinzătoare. Chiril a studiat gramatica, retorica, științele umaniste și teologia, devenind bine versat în scrierile lui Eusebiu, Origen și alte personalități ale Bisericii timpurii.

În anul 403, Chiril l-a însoțit pe Teofil la „Sinodul Stejarului” din Constantinopol, unde Ioan Gură de Aur a fost demis în mod controversat din funcția de Arhiepiscop. Teofil i-a persecutat anterior pe călugării egipteni acuzați de origenism și, la sosirea la Constantinopol, a colaborat cu oponenții lui Hrisostom pentru a orchestra înlăturarea acestuia.

Chiril a devenit Patriarhul Alexandriei în anul 412 după moartea unchiului său Teofil, pe fondul revoltelor împotriva rivalului său, Arhidiaconul Timotei. El și-a afirmat rapid autoritatea prin închiderea bisericilor novațianiste și confiscarea vaselor lor sacre, confruntându-se astfel cu diverse conflicte religioase și politice.

Mulțimea creștină a ucis-o pe Hypatia

Tensiunile dintre Chiril și prefectul roman, Oreste, au escaladat în 415, când Oreste a emis noi reglementări de ordine publică. O tulburare a izbucnit când agentul lui Cyril, Hierax, a aplaudat edictul, făcându-l pe Oreste să-l tortureze public. Ca răzbunare, Cyril a amenințat comunitatea evreiască, provocând ciocniri violente. Evreii i-au pus noaptea în ambuscadă pe creștini, făcându-l pe Chiril să riposteze prin asaltarea sinagogilor în căutarea atacatorilor.

Oreste s-a bucurat de sprijinul Hypatiei, care era un renumit filozof și matematician, a cărei influență i-a înfuriat pe unii creștini care au învinuit-o pentru opoziția lui față de Chiril. În martie 415, o mulțime creștină, condusă de lectorul Petru, a ambuscat trăsura Hypatiei, au târât-o într-o biserică, au ucis-o cu cruzime, apoi i-au dezmembrat trupul. Rămășițele ei au fost arse în afara orașului într-un act ritualic de purificare.

Ucigașii Hypatiei sunt adesea presupuși a fi parabalani, deși unii istorici susțin că erau laici alexandrini. Istoricul neoplatonist Damascius l-a învinuit pe Chiril și pe adepții săi, în timp ce Socrate Scholasticus a condamnat acțiunile mulțimii ca fiind necreștine. Moartea Hypatiei a adus rușine lui Chiril și Bisericii. Ulterior, cetățenii au făcut o petiție împăratului, fapt ce a dus la un edict în 416 care restricționa parabalanii și îi punea sub autoritatea lui Oreste.

Chiril a convocat Sinodul de la Efes în anul 431

Rivalitatea dintre școlile din Alexandria și cea antiohiană a escaladat când Nestorie, din Antiohia, a devenit Arhiepiscop de Constantinopol în 428. Disputa a pornit de la faptul că Maria ar trebui să fie numită „Maica lui Dumnezeu” (Theotokos) sau „Mama lui Hristos” (Christotokos). Chiril s-a opus lui Nestorie, ducând la Sinodul de la Efes din 431, unde Nestorius a fost destituit.

Ca răspuns, Ioan din Antiohia și susținătorii săi l-au condamnat și l-au detronat pe Chiril. Împăratul Teodosie al II-lea l-a arestat inițial pe Chiril, dar mai târziu a cedat după presiunea adepților lui. Nestorius a fost exilat, dar controversele cristologice au persistat dincolo de moartea lui Chiril în 444.

Sărbătoarea Sfântului Chiril a fost adăugată în calendarul catolic în 1882 la 9 februarie, dar a trecut la 27 iunie în 1969, aliniindu-se la Biserica Ortodoxă răsăriteană. Catolicii ortodocși și bizantini îl cinstesc pe 9 iunie și 18 ianuarie (împreună cu Atanasie). Biserica Angliei îl comemorează și pe 27 iunie.

Foto: Atanasie și Chiril al Alexandriei.

CITEȘTE ȘI:

De ce Biserica Catolică s-a opus sclaviei

Cum a sfârșit înțeleapta Hypatia, omorâtă de creștini în secolul V

Related posts

Leave a Comment