Potrivit MAE, vizita a avut loc la iniţiativa părţii române, iar cu această ocazie au fost discutate unele aspecte privind colaborarea bilaterală, cu accent pe proiectele de cooperare transfrontalieră în domeniul transporturilor.
În cursul discuţiilor, partea română a subliniat necesitatea respectării cu bună-credinţă de către Ucraina a procedurilor de consultare şi cooperare prevăzute de Convenţia Espoo, precum şi a celorlalte convenţii internaţionale aplicabile în cazul proiectului canalului de navigaţie de mare adâncime realizat de Ucraina pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării.
Ambasadorul Hristea a arătat că autorităţile ucrainene nu sunt îndreptăţite să efectueze lucrări suplimentare în cadrul proiectului, până la finalizarea procedurilor prevăzute de normele internaţionale, menţionează MAE.
Ucraina “nu se astâmpără”: Kievul nu respectă normele privind canalul Bâstroe
În ceea ce priveşte chestiunea Convenţiei de la Belgrad privind regimul navigaţiei pe Dunăre, partea care a iniţiat procesul de revizuire a acestui instrument juridic a fost România – statul riveran pe teritoriul căruia se află cea mai întinsă porţiune a fluviului, arată Ministerul de Externe. Blocajul actual în care se află acest proces este datorat autorităţilor ucrainene, care insistă pentru includerea în sfera de aplicarea a noii Convenţii a canalului Bâstroe, în prezent doar Canalul Sulina având statut de cale navigabilă internaţională, conform Convenţiei de la Belgrad.
“Propunerea este inacceptabilă pentru partea română, întrucât ar echivala cu omologarea juridică a unui proiect realizat cu încălcarea normelor şi standardelor internaţionale. Poziţia părţii române în această materie a fost comunicată părţii ucrainene. Partea română este deschisă oricăror variante de finalizare a procesului de revizuire a Convenţiei de la Belgrad care să respecte interesele tuturor statelor riverane, inclusiv ale României”, precizează MAE.
Referitor la preocupările exprimate recent de oficiali ucraineni privind presupuse acţiuni cu impact negativ asupra mediului ale părţii române în Delta Dunării, MAE reiterează ca România respectă pe deplin obligaţiile de mediu cu privire la activităţile întreprinse pe teritoriul său. Problematica pretinselor activităţi ale României în Delta Dunării a fost analizată deja de Comitetul de Implementare a Convenţiei Espoo – organul competent să evalueze aplicarea acestei Convenţii – urmare unei plângeri a Ucrainei împotriva României, depusă la 6 martie 2009. Comitetul de Implementare a concluzionat, în cadrul sesiunii din perioada 23-25 februarie 2010, că partea română nu a încălcat prevederile Convenţiei cu privire la niciuna din activităţile la care se făcea referire în sesizarea Ucrainei, adaugă Ministerul de Externe.
România a notificat partea ucraineană, în conformitate cu prevederile Convenţiei Espoo, cu privire la proiectele cu posibil impact transfrontalier asupra teritoriului ucrainean. Partea română a răspuns şi răspunde, în mod constant, solicitărilor oficiale de informaţii şi clarificări transmise de autorităţile ucrainene pe această temă, se arată în răspunsul MAE la solicitarea NewsIn.
Agenţia Ukrinform a relatat marţi că ministrul ucrainean al transportului şi comunicaţiilor, Kostiantin Efimenko, i-a transmis ambasadorului român la Kiev, Traian Laurenţiu Hristea, o cerere de clarificări privind poziţia României faţă de Convenţia privind regimul navigaţiei pe Dunăre.
Ucraina, alături de majoritatea ţărilor din regiunea Dunării care sunt membre al Comisiei Dunării, susţine consolidarea cooperării în domeniul transportului pe căile navigabile interne şi liberalizarea pieţelor serviciilor de transport prin modernizarea cadrului legal de navigare pe Dunăre, potrivit ministrului. De asemenea, el a subliniat că Ucraina intenţionează să investească resurse semnificative în dezvoltarea regiunii Dunării, iar canalul de mare adâncime Bâstroe este prioritatea în acest dosar. Efimenko i-a dat asigurări diplomatului român că Ministerul ucrainean al Transportului a admis toate obligaţiile internaţionale asumate în legătură cu acest proiect şi va depune suficiente eforturi în viitor pentru că dezvoltarea canalului Bâstroe să fie atât în beneficiul Ucrainei, cât şi în cel al societăţii europene.
