Cea mai mare cerere de ingineri vine din partea companiilor prezente în centrele urbane mari din România. În zona Timişoarei, de exemplu, companiile de IT au nevoie de minim 1.200 de noi specialişti în fiecare an, dar universitatea tehnică din capitala Banatului poate produce doar 700 de ingineri în acest domeniu pe an. Această situaţie este consecinţa faptului că există un dezechilibru în învăţământul superior între studiile tehnice şi cele umaniste, spune rectorul Universităţii Tehnice din Timişoara, Viorel Şerban, preşedinte în exerciţiu al Alianţei Române a Universităţilor Tehnice.
Rectorul Viorel Şerban a precizat că, în prezent, 70 la sută dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior din România sunt specializaţi în domeniul ştiinţelor umaniste şi doar 30 la sută în domeniyl ştiinţelor exacte. Rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Mihnea Costoiu, afirmă că există o mare discrepanţă între cererea de ingineri din capitala României şi numărul tinerilor care termină facultăţile de profil. ”Anul trecut, am avut o cerere de 11.000 de ingineri, în timp ce au terminat facultatea 2.600 de tineri”, a spus Mihnea Costoiu. La Cluj, criza de specialişti în IT nu mai este o noutate, iar cererea de specialişti în acest domeniu depăşeşte de cinci ori capacitatea mediului universitar de a produce absolvenţi cu această specializare.
Potrivit unei statistici realizate de reprezentanţii universităţilor tehnice, 85 la sută dintre absolvenţii facultăţilor de profil îşi găsesc de lucru în primele nouă luni de la terminarea studiilor. Ei îşi găsesc rapid un loc de muncă pentru că deficitul de ingineri din România este agravat de faptul că, după anul 1989 şi până acum, peste 200.000 de absolvenţi ai universităţilor tehnice au emigrat în Occident.
