A început nebunia înscrierii copiilor în clasa zero. Școlile private sau cele cu predare în limbile minorităților, soluții pentru a evita ”flotantele” fictive

Începerea înscrierilor copiilor în clasa pregătitoare produce agitație în marile orașe. Părinții încearcă să se folosească de orice portiță a legii pentru a-i înscrie pe copii la cele mai bune școli, astfel că autoritățile se așteaptă la un nou val de cereri de stabilire a reședinței temporare în zonele centrale ale orașelor, acolo unde, prin tradiție, se află și cele mai bune școli. Pentru cei care nu au rude sau prieteni cu domiciliul în zona centrală există și câteva categorii de școli care înscriu elevii după alte criterii decât cel al domiciliului sau reședinței. Este vorba de școlile private, de cele confesionale, adică cele deschise de cultele religioase, dar și cele care au o altă limbă de predare decât cea română.Cluj-Napoca este un exemplu perfect pentru a ilustra agitația produsă de începerea înscrierilor în clasa zero. Cele mai bune școli, adică Emil Racoviță, George Barițiu, Gheorghe Șincai, George Coșbuc, Ioan Bob sau Nicolae Bălcescu se află concentrate în centrul medieval al orașului. În zonă se află puțini locuitori, pentru că majoritatea clădirilor este folosită pe post de sedii de instituții, clădiri de birouri, spații comerciale, baruri sau restaurante. Însă centrul orașului deține densitatea cea mai mare de vize de flotant, pentru că părinții își mută fictiv reședința în locuințele prietenilor sau rudelor din centru pentru a-și putea înscrie copii la școala dorită. Reprezentanții Inspectoratului Școlar spun că nu pot face nimic pentru a combate acest fenomen, pentru că nu au atribuții legate de verificarea domiciliului sau a reședinței. Însă, pentru părinții care nu au rude sau prieteni în centrul orașului există și alte posibilități de a-și înscrie copiii la alte școli decât cele de cartier. Există școli private, dar și o școală confesională, înființată de Biserica Ortodoxă, ce acceptă copii din orice zonă a orașului. Apoi, școlile vocaționale, precum cele sportive sau de artă, au alte criterii de înscriere decât cele teritoriale. O altă portiță a legii este reprezentată de școlile care au altă limbă de predare decât cea română. Școli de prestigiu, precum Bathory Istvan sau Apaczai Csere Janos acceptă copiii de entie maghiară ori de unde ar veni ei. În fiecare an, între 500 și 750 de copii maghiari aleg aceste școli. Din acest an, a reapărut și învățământul în limba germană. Până acum, exista o singură școală bilingvă, George Coșbuc, însă de acum a apărut și școala Kinderland, cu predare exclusiv în limba germană ca limbă maternă, spune directoarea școlii, Olimpia Turcu. ”Până acum, am funcționat ca grădiniță cu predare în limba germană, cu rezultate excelente, iar acest lucru ne-a încurajat să lansăm acest proiect al singurei școli primare cu predare în limba germană ca limbă maternă”, afirmă Olimpia Turcu.

Prestigiul învățământului în limba germană atrage la această școală și copii de etnie română sau maghiară, spune învățătoarea Lilla Lingner.
”Sunt copii care provin din familii săsești, din familii germane, dar și din familii mixte, româno-germane sau maghiaro-germane. Apoi, avem copii care sunt de etnie română ori germană, dar care doresc să studieze în limba germană. Contează și avantajele suplimentare pe care le oferă școala noastră. Copiii își pot exersa limba germană și la after-school, iar acest lucru îi ajută foarte mult”, a spus Lilla Lingner.

De regulă, în fiecare an, între 50 și 70 de elevi clujeni alegeau să studieze la școala bilingvă româno-germană. Însă în ultimii ani, numărul copiilor care studiază în limba germană a început să crească, atât ca urmare a reîntoarcerii unor familii de sași, cât și ca o consecință a mutării în Cluj a zeci de familii ale conducătorilor firmelor cu capital german, austriac, elvețian ori luxemburghez care au investit în Cluj. a