Republica Moldova s-ar putea confrunta din nou cu alegeri anticipate. Aceasta în contextul în care Vladimir Voronin şi-a depus mandatul de preşedinte. Partidul Comuniştilor anunţă că nu va participa la alegerea preşedintelui statului şi că intenţionează să refuze şi funcţiile care i-ar reveni în Parlament.Vladimir Voronin, a adresat cetăţenilor basarabeni un mesaj televizat în legătură cu depunerea cererii de demisionare din postul de şef al statul moldav. El a menţionat că în această perioada cât a guvernat Republica Moldova a dovedit că aceasta este capabilă să fie un stat şi o societate suverană, demnă de independenţă şi democraţie. Înainte de demisie Voronin a fost în vizită la preşedintele rus Medvedev solicitându-i să îl ajute în constituirea unei coaliţii de guvernare de stânga şi menţinerea la putere.
Vladimir Voronin a ocupat funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din aprilie 2001, când prima dată a fost ales în această funcţie. În aprilie 2005, Voronin a fost reales în calitate de preşedinte al statului moldav. Voronin este cel de-al treilea preşedinte al Republicii Moldova şi singurul, care a avut două mandate consecutive în calitate de şef al statului. Ambele au fost cumulate ca urmare a modificării sistemului de guvernământ: de la cel semiprezidenţial la cel parlamentar.
Pentru alegerea noului preşedinte va fi nevoie de votul a 61 de deputaţi, în timp ce Alianţa pentru Integrare Europeană, care deţine majoritatea parlamentară, are doar 53 din cele 101 de mandate din parlament. Dacă Alianţa nu obţine opt voturi comuniste pentru Marian Lupu, propus pentru preşedinţia Republicii Moldova, Constituţia ţării prevede organizarea de alegeri anticipate. Potrivit deputatului comunist Vladimir Ţurcan, partidul refuza să participle la alegerea preşedintelui ţării, întrucât Alianţa nu ar fi respectat drepturile PCRM atunci când l-a ales pe Mihai Ghimpu preşedinte al Parlamentului, înainte ca PCRM să îşi definitiveze grupului parlamentar. Până la alegerea preşedintelui, parlamentul urmează să îşi definitiveze structurile prin alegerea vicepreşedinţilor şi a componenţei Comisiilor permanente şi să desemneze un nou prim ministru, cel mai probabil pe democrat-liberalul Vlad Filat.
