Traian Băsescu la Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale:România poate fi un pilon major al intereselor Uniunii Europene în regiune

Preşedintele României, Traian Băsescu, a oferit sâmbătă, 16 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, un Dineu în onoarea participanţilor la cea de a XXXIV-a Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale. La Dineul oferit în onoarea participanţilor la cea de a XXXIV-a Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale, preşedintelui României, Traian Băsescu, a ţinut o alocuţiune, pe care departamentul de comunicare publică a Preşedinţiei Române a făcut-o publică.
Vă prezentăm textul integral al alocuţiunii şefului statului:

„Stimate domnule preşedinte,
Distinşi membri şi participanţi,
Înainte de toate, doresc să vă urez un călduros bun venit în România şi la Palatul Cotroceni. Mă bucură în mod deosebit organizarea celei de-a XXXIV-a reuniuni regionale europene a Comisiei Trilaterale la Bucureşti şi sper că, şi de această dată, vor fi formulate propuneri utile în sprijinul îndeplinirii obiectivelor majore ale organizaţiei dumneavoastră – democratizarea şi liberalizarea economică.

Cuvântul cheie în ducerea la bun sfârşit a acestui demers este cooperarea. Alături de solidaritate, cooperarea trebuie să constituie fundamentul societăţii contemporane. Fără cooperare nu poate exista progres. Nicio ţară, nicio societate şi niciun individ nu dispun de forţa necesară gestionarii problemelor globale. Împreună, însă, toate aceste forţe se amplifică şi capătă masa critică ce poate genera schimbarea.

Doamnelor şi domnilor,
Cooperarea defineşte şi abordarea României faţă de vecinătate, care este o prioritate a politicii sale externe. Interesul primordial al României în propria regiune constă în stimularea dezvoltării unor societăţi democratice, prospere şi stabile, capabile să gestioneze în mod eficient provocările actuale. Astfel de societăţi nu se pot dezvolta în mod autarhic, ci numai prin cooperare cu partenerii externi, în special cu statele vecine.

Prin poziţia sa geografică, România este obligată să dovedească mai multă creativitate în politica regională decât, de pildă, ţările din centrul Uniunii Europene. Proximitatea noastră este complexă şi eclectică: ne învecinăm atât cu state membre, cât şi cu zone încă incomplet stabilizate, care ridică numeroase provocări legate de slaba guvernanţă, identităţi naţionale fragile şi, mai ales, conflicte îngheţate – o reală ameninţare la adresa stabilităţii europene. Soluţionarea acestor conflicte este esenţială pentru integritatea şi stabilitatea ţărilor afectate şi trebuie să reprezinte o preocupare imediată a Uniunii Europene.

Lipsa de rezultate concrete i-ar pune sub semnul întrebării angajamentul real faţă de aceste ţări. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze rolul în regiunea Mării Negre şi să-şi echilibreze dialogul cu cele două puteri regionale, Federaţia Rusă şi Turcia. Această abordare ar oferi celorlalte state riverane şansa de a-şi soluţiona în mod echitabil problemele de interes naţional.

Vecinătatea reprezintă, pentru noi, atât o provocare, cât şi o oportunitate, mai ales în domeniul economic. Prin urmare, politicile Uniunii Europene trebuie direcţionate atât în ceea ce priveşte consolidarea democratică a statelor din regiune, cât şi spre susţinerea eforturilor noastre în domeniul asigurării securităţii energetice. Atragerea resurselor nu poate fi materializată în condiţii de eficienţă şi predictibilitate atâta timp cât ţările de origine sau de tranzit sunt marcate de insecuritate.

O simplă privire pe hartă ne arată că România poate fi o poartă de intrare în Europa pentru două mari fluxuri de hidrocarburi: din zona Mării Caspice şi din Orientul Mijlociu. În acest sens, România şi-a asumat, în propriul interes, dar şi în interesul Uniunii Europene, dezvoltarea unor relaţii speciale cu ţările din Caucazul de Sud şi din Asia Centrală.

În acelaşi timp, menţinerea Balcanilor de Vest într-un areal de incertitudine în lipsa unor perspective clare de aderare la structurile europene perpetuează focare de instabilitate cu potenţial de amplificare în regiune.

Doamnelor şi domnilor,
Propria noastră experienţă a dovedit că singurul stimulent cu adevărat eficient al reformării unei societăţi îl constituie perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Niciun alt orizont nu are suficientă putere de convingere pentru a impulsiona desfăşurarea reformelor necesare transformării radicale a societăţilor unor ţări marcate de dictatură sau războaie.

Pe cale de consecinţă, România susţine şi va continua să susţină continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene în vecinătatea sudică şi estică. Ultimul val de extindere, desfăşurat în două etape – în 2004 şi în 2007 – a consemnat acceptarea ca membri a fostelor state comuniste din centrul Europei, la care s-au adăugat o serie de ţări din sud. În mod natural, următorul val de extindere trebuie să vizeze restul ţărilor europene din sudul Uniunii, şi anume Albania, statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova şi Turcia.

Din punct de vedere al integrării europene, includerea Republicii Moldova în grupul ţărilor situate în Balcanii de Vest este o necesitate. Dimensiunile sale reduse îi permit să avanseze mai rapid pe drumul integrării, apropiindu-se, mai degrabă de statele din Balcanii de Vest, decât de cele estice.

Noi avem un interes major în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova şi Serbiei, ţări cu care ne învecinăm direct. Ambele provin din destrămarea unor foste ţări multinaţionale, URSS şi, respectiv, Iugoslavia. Ambele au cunoscut, relativ recent, efectele dramatice ale războiului. Ambele se confruntă cu problema separatismului. Ambele au trecut printr-o dictatură. Şi, în sfârşit, ambele sunt guvernate, astăzi, de regimuri democratice pro-europene şi se bucură de un masiv sprijin popular pentru integrarea europeană.

Serbia este cheia stabilităţii şi securităţii în Balcanii de Vest. Administraţia de la Belgrad, care şi-a demonstrat orientarea pro-europeană inclusiv prin poziţia adoptată în Adunarea Generală a ONU, trebuie susţinută şi încurajată să continue pe acest drum.

Afinităţile României faţă de Republica Moldova nu constituie un secret. Suntem o singură naţiune, cu o istorie comună până în 1940, care trăieşte în două ţări, vorbeşte aceeaşi limbă şi îşi extrage seva din aceeaşi cultură. Continuarea avansului Republicii Moldova către Uniunea Europeană depinde în mod crucial de menţinerea la putere a Alianţei pro-europene, după alegerile din luna noiembrie a acestui an.

În viziunea noastră, procesul de extindere a Uniunii Europene se va finaliza odată cu aderarea ţărilor europene din vecinătatea sudică şi estică, în baza principiului diferenţierii şi în conformitate cu nivelurile lor de ambiţie. Deşi este evident că, deocamdată, aderarea la Uniune a acestor ţări nu constituie o perspectivă imediată, trebuie să menţinem o abordare orientată spre aderare pentru a le motiva să continue reformele interne de liberalizare şi democratizare. Vă propun, de aceea, să fim solidari cu aceste state, ai căror locuitori nu beneficiază, încă, de oportunităţile de care se bucură majoritatea cetăţenilor europeni.

Doamnelor şi domnilor,
Cu certitudine, o Românie consolidată economic după depăşirea crizei, poate fi un pilon major al intereselor Uniunii Europene în regiune. În acelaşi timp, România poate fi catalizatorul proceselor de integrare europeană a ţărilor din Balcanii de Vest şi a Republicii Moldova.
Ce-i trebuie României pentru a se consolida economic?
În primul rând, dezvoltarea infrastructurii de transport.
În al doilea rând, valorificarea potenţialului agricol şi turistic pe care România îl are.
În al treilea rând, utilizarea eficientă a fondurilor europene.
În al patrulea rând, atingerea integrală a obiectivelor asumate prin Strategia Europa 2020 şi valorificarea Strategiei Dunării.
Şi, nu în ultimul rând, atragerea investiţiilor străine într-un mediu economic prietenos.

Succesul unui astfel de proces va oferi cetăţenilor români prosperitate bazată pe creştere economică reală, iar dumneavoastră un partener solid pentru promovarea democratizării şi liberalizării economice în regiunea Balcanilor de Vest până în zona extinsă a Mării Negre.

Mizăm pe sprijinul dumneavoastră!
Vă mulţumesc pentru atenţie.”

Related posts

Leave a Comment