Martisorul este un mic obiect de podoaba legat de un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare in traditia romanilor si a unor populatii invecinate. Femeile si fetele primesc martisoare si le poarta pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii. Impreuna cu martisorul, se ofera adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul. In prezent, martisorul este purtat intreaga luna martie, dupa care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede ca aceasta va aduce belsug in casele oamenilor. De asemenea,…
Read MoreEtichetă: traditii
Șezătoare tradițională organizată la Casa de Cultură Florești
Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria Florești, organizează duminică, 6 martie 2022, de lăsatul secului, Şezătoare tradiţională care va avea loc la Casa de Cultură Florești. Participă cursanţii secţiei ţesut-cusut a Școlii Populare de Arte Cluj-Napoca, sub coordonarea expertului, Ioana Mureșan, secția actorie, expert coordonator, Ruslan Bîrlea secțiile externe – canto muzică populară, expert coordonator Adina Hada, joc popular – Florești, expert coordonator Puiu Cristian Senteș și Joc popular – Gilău, experți coordonatori, Nicoleta și Ciprian Mureșan. În cadrul evenimentului, va fi organizată o șezătoare…
Read MoreTradiții miraculoase de Sfântul Andrei, păstrate în Transilvania
Transilvania păstrează vechi tradiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei. Etnologii au decriptat patru niveluri de înțelegere a acestei sărbători. Și o curiozitate: singurul loc din România în care se află cu certitudine moaște ale Sfântului Apostol Andrei se află la Cluj-Napoca. Este vorba de Biserica Greco-Catolică Înălțarea Sfintei Cruci, în altarul căreia au fost așezate moaștele dăruite de Vatican prin intermediul cardinalului Leonardo Sandri, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale. În Transilvania, există patru niveluri de înțelegere a sărbătorii de Sfântul Andrei. Primul este legat de personajul istoric. Sfântul Apostol Andrei…
Read MoreMuzica și jocurile tradiționale din județul Cluj, prezentate acasă la Grigore Leșe
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, a răspuns afirmativ onorantei invitații venită din partea celui care de aproape cinci decenii propune o altă abordare a folclorului, prin întoarcerea la origini, Grigore Leșe, de a participa la manifestarea „Acasă la Grigore Leșe”, ce are loc în cadrul Festivalului Național „Zilele iei, zilele poeziei”, organizat de Primăria și Consiliul Local Târgu Lăpuș și Despărțământul „Astra Lăpușană”. Astfel, la Stoiceni, județul Maramureș, în curtea casei părintești a lui Grigore Leșe, o…
Read MoreClacă de tors, țesut și depănat, reconstituită la Orman FOTO
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, desfășoară în această perioadă un amplu proiect de reconstituire a tradițiilor și obiceiurilor din satele clujene. În acest sens, la Orman a fost reconstituită claca de tors, țesut și depănat, cu ajutorul sătenilor și a unor fii ai localității, reuniți în Asociația „Tradiții Ormănene”, coordonator Aurora Cozma. Manifestarea a avut loc la muzeul satului, amenajat de Asociație în două încăperi ale Școlii, dar și la casa familiei Oros. Într-un cadru ce te…
Read MoreȚara Călatei, locul în care tradițiile atrag turiști din întreaga lume
Una dintre cele mai frumoase regiuni din Transilvania este Țara Călatei. Turiștii vin pentru a se bucura de frumusețea naturii, de arhitectura tradițională, de gastronomia locală, precum și pentru a se relaxa în excursii ori la pescuit. În satele românești și maghiare, turiștii sunt invitați să participe la petreceri tradiționale, organizate în șură. Țara Călatei este una dintre cele mai interesante regiuni ale Transilvaniei. Zona este situată la poalele Munților Apuseni. Principalele sate turistice sunt Sâncraiu și Brăișoru. Cele două sate au, împreună, 46 de pensiuni. În mod obișnuit, în…
Read MoreUBB se implică în conservarea tradițiilor din Maramureș
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în parteneriat cu Academia Română și Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului (inclusiv cu Protopopiatul Ortodox Vișeu din cadrul Mitropoliei, ca partener și facilitator local), se va implica într-un proiect dedicat tradițiilor românești, cu accent pe arta meșteșugărească (ex. țesutul și prelucrarea fibrelor textile/prelucrarea lemnului/prelucrarea lutului) și arta orală (ex. cântec/dans/magia tradițională). Prima etapă va fi focalizată pe Țara Maramureșului, ulterior pe țările Codrului (din toate județele), Oașului, Chioarului și Lăpușului, iar apoi și spre alte zone etnografice relevante din Transilvania/România. Proiectul presupune următoarele etape succesive:…
Read MoreTradițiile de Paștele catolic, păstrate doar în familie în acest an
Tradițiile legate de Paștele romano-catolicilor și protestanților sunt păstrate în acest an doar în familie. În mod tradițional, azi, satele din Transilvania obișnuiau să se umple de cetele de tineri care porneau la udat. În acest an, tinerii ardeleni își vor uda doar rudele foarte apropiate. Transilvania este o zonă în care sunt comunități diverse, iar tradițiile păstrate sunt multiculturale. Obiceiul udatului sau stropitului datează din Evul Mediu, când a fost adus de sași, apoi a fost preluat de maghiari și de români. Toți acești oameni împărtășesc bucuria Învierii Domnului,…
Read MoreUn festival folcloric care datează din 1984, adună artisti din 4 judete, în comuna clujeană Mociu
Mai multe formatii de jocuri traditionale si ansambluri folclorice din Cluj, Bistrita-Năsăud, Alba si Mures vor evolua duminică, 1 septembrie 2019, pe scena festivalului „Jocu’ de pe Câmpie”, organizat în comuna clujeană Mociu.
Read MoreStropitul sau udatul, una dintre cele mai frumoase traditii de Paste
Una dintre cele mai frumoase tradiţii de Paşte din Transilvania este stropitul sau udatul. Este o tradiţie care a fost adusă de saşi, în Evul Mediu, apoi a fost preluată de comunităţile româneşti şi de cele maghiare.
Read More