Clujul este unul dintre orașele cu o densitate foarte mare de trotinete electrice. Există o dezbatere foarte aprinsă pe tema reglementării lor.
În Cluj-Napoca, există două tipuri de astfel de trotinete electrice. Cele care pot fi închiriate sunt supuse aprobării de către Primăria Cluj-Napoca. În această categorie se află aproximativ 2.500 de trotinete electrice. Cele care sunt cumpărate de persoane private nu sunt reglementate. Însă, potrivit estimărilor realizate de marii comercianți, alte câteva mii de trotinete electrice au fost cumpărate de clujeni. Numărul lor este atât de mare încât există nevoia unor reglementări specifice, spune avocatul clujean Romulus Luca.
Avocatul Romulus Luca este de părere că utilizatorii acestor vehicule ar trebui să aibă cunoștințe de legislație rutieră.
Specialiștii în circulație se așteaptă ca numărul trotinetelor electrice aflate în uz să crească și în următorii ani. Pe măsură ce traficul rutier devine mai aglomerat, crește și interesul clujenilor pentru soluții alternative de transport.
Apărute inițial ca un simbol al mobilității verzi și ca o soluție modernă pentru evitarea traficului aglomerat, vehiculele electrice pe două roți au trecut rapid de la etapa de adopție masivă la un val de nemulțumiri publice, care poate determina administrația locală să impună reguli fără precedent.
Parcursul acestui mijloc de transport alternativ reflectă dinamica dintre inovația tehnologică și capacitatea unui oraș de a gestiona siguranța pe domeniul public.
Marea expansiune: Intrarea operatorilor și explozia flotei
Compania franceză Bolt și alte platforme internaționale au transformat rapid străzile Clujului într-un teren de testare pentru ride-sharing-ul pe micro-vehicule. Într-un timp scurt, mii de trotinete verzi și de alte culori au fost dispersate în toate cartierele mari ale orașului — din Mănăștur și Mărăști până în Zorilor și Gheorgheni.
Popularitatea lor a explodat rapid în rândul tinerilor și al studenților din campusurile universitare, pentru că oferă o deplasare rapidă pe distanțe scurte (last-mile connectivity), fără grija locurilor de parcare.
Cronologia schimbărilor în Cluj-Napoca
| Etapă | Caracteristici și măsuri administrative |
| Faza de boom | Pătrunderea operatorilor privați, mii de trotinete active, utilizare liberă fără restricții severe |
| Etapa de haos urban | Sute de sesizări legate de parcări neregulamentare pe trotuare, accidente, blocarea trecerilor de pietoni |
| Valul de reglementare | Delimitarea zonelor de parcare obligatorii (drop-off zones), interzicerea parcării la întâmplare |
| Sancțiuni și ridicări | Ridicarea trotinetelor abandonate de către Poliția Locală și ridicarea de către firme cu taxă de recuperare |
Punctul de cotitură: Ridicările pe bandă rulantă și parcarea dedicată
Profeția unei mobilități ideale s-a lovit rapid de realitatea de pe trotuare. Numărul mare de vehicule lăsate în mijlocul străzilor, pe pistele de biciclete sau la intrările în parcuri a generat sute de reclamații din partea pietonilor, persoanelor cu dizabilități și mămicilor cu cărucioare.
Primăria Cluj-Napoca a reacționat dur, iar societatea civilă propune noi reguli:
-
Sistemul No Parking Zone: Implementarea din aplicații a unor zone unde trotineta nu poate fi oprită sau parcată, izibile pe hartă.
-
Puncte fixe de parcare: Trecerea de la parcarea „oriunde” la parcarea obligatorie în spații special marcate pe asfalt.
-
Ridicare și amendare: Ridicarea zilnică a sutelor de trotinete abandonate de către serviciul municipal de ecarisaj/ridicări, iar costurile să fie suportate de firmele operatoare (care ulterior să transfere către utilizatorii indisciplinați).
Premieră la Cluj-Napoca: RIVUS aduce Energy Hub, primul concept de social entertainment din România
