România are un potențial ridicat de gaze de șist. În ce zone ale ţării se găsesc

Ţara noastră are un potențial ridicat pentru descoperirile de gaze de șist. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii, potrivit studiului intitulat “Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenționale – potențial și valorificare”, realizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Specialiştii Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei consideră că ţara noastră are un potențial ridicat pentru descoperirile de gaze de șist în Carpații Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului și în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud. Potrivit studiului intitulat “Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenționale – potențial și valorificare”, în aceste zone se află formațiuni de roci argiloase cu potențial gazeifer, roci din care se extrag gazele de şist. Aceste formațiuni se găsesc la adâncimi de peste 2.500-3.000 de metri. În plus, pe lângă aceste zone, mai există și altele cu condiții potențiale de existență a zăcămintelor de gaze de șist în Depresiunea Getică, Depresiunea Panoniei și Bazinul Transilvaniei. “Resursele neconvenționale de energie constituie o formă alternativă de energie. Ele sunt localizate în formațiuni sedimentare de diferite vârste și, de regulă, la adâncimi mari în scoarța terestră: shale și tight gas, heavy oil și oil shale, coad seam gas și, în unele zone reci, în mări și oceane, gaz hidrații”, se arată în raport.
Autorii studiului sunt de părere că România mai are rezerve dovedite de gaze naturale suficiente pentru următorii 10-15 ani. Conform ultimului raport al US Energy Information Agency, care a fost făcut public în vara acestui an, gazul de șist majorează cu 47% rezervele potențiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. De altfel, la nivel global, gazele de șist reprezintă 32% din rezervele totale de gaze naturale.

“România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de șist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) și Franța (2.879 miliarde de metri cubi) și înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi)”, mai arată studiul realizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, care aminteşte datele din raportul americanilor.

Related posts

Leave a Comment