Pagina de istorie: Papa Silvestru al II-lea, pasionat de știință, acuzat de vrăjitorie

În 12 mai 1003 se stingea din viață Papa Silvestru al II-lea. A fost unul dintre cei mai rafinați savanți ai vremurilor sale și, totodată, un ierarh destoinic, care a încercat să reformeze clerul în conformitate cu înaltele principii morale ale creștinismului. Activitatea sa i-a făcut numeroși dușmani. Aceștia nu au ezitat să îl acuze pe papă de vrăjitorie și că ar fi făcut pact cu Diavolul, scrie RFI în Pagina de istorie.

Papa Silvestru al II-lea s-a născut în jurul anului 946, în nobilimea franceză din regiunea Auvergne. Numele său era Gerbert d’Aurillac. A intrat într-o mănăstire din ținutul natal, unde s-a făcut rapid remarcat prin agerimea minții sale. Mănăstirea a fost vizitată de contele Borell al II-lea al Barcelonei, care l-a luat în Catalunia pe viitorul papă, pentru a studia științele.

Papa care știa limba arabă

La Barcelona, Gerbert a învățat limba arabă. Spania era, în mare parte, transformată într-un stat islamic. Gerbert a făcut parte dintr-o delegație trimisă la Cordoba pentru a negocia pacea dintre contele de Barcelona și emirul de Cordoba. A devenit fascinat de episcopii creștini mozarabi, care se îmbrăcau și vorbeau precum arabii, fără să își părăsească credința, și care studiau științele, cot la cot cu savanții musulmani și evrei, în marile universități ale vremii.

Gerbert a primit permisiunea de a studia la universitățile din Cordoba, din Sevilla și chiar din Maroc. A fost pasionat mai ales de matematică și de astronomie. S-a remarcat prin cunoștințele sale vaste. În anul 969, Borel al II-lea a făcut un pelerinaj la Roma și l-a luat pe călugărul Gerbert cu el. Tânărul călugăr i-a cunoscut acolo pe Papa Ioan al XIII-lea și pe împăratul romano-german Otto I. Acesta l-a angajat profesor pentru fiul său, împăratul Otto al II-lea. (…)

Din cauza reformelor sale, romanii s-au răsculat și l-au alungat din oraș, atât pe el, cât și pe împăratul Otto al III-lea. Rebelii i-au permis să revină abia în anul 1002, când Papa Silvestru al II-lea a fost tolerat.

Acuzat de vrăjitorie

A murit în 1003 și a fost înmormântat în bazilica San Giovanni in Laterano. Opozanții săi, în frunte cu cardinalul Beno, i-au întinat memoria. L-au acuzat că ar fi studiat vrăjitoria la Cordoba și Sevilla, că și-ar fi câștigat tronul papal la o partidă de zaruri cu Diavolul, că ar fi făcut pact cu un diavol feminin, numit Meridiana, sau că ar fi avut un cap magic de bronz, care i-ar fi răspuns cu da sau nu la toate întrebările. Legendele despre acest papă sunt numeroase și, azi, sunt privite strict ca rodul superstițiilor unei lumi întunecate, pe care Silvestru al II-lea a încercat să o lumineze prin credință, educație și știință.

Citiți întregul articol pe RFI.ro.

Related posts

One Thought to “Pagina de istorie: Papa Silvestru al II-lea, pasionat de știință, acuzat de vrăjitorie”

Leave a Comment