Ceea ce a început în primăvara anului 2023 ca un angajament ferm asumat de statul român în fața cadrelor didactice, pentru a pune capăt celei mai mari greve din învățământ din ultimii 18 ani, s-a transformat într-un veritabil eșec administrativ și politic.
Astăzi, potrivit NewsEdge, Legea salarizării unitare este o reformă deblocată tardiv, pasată de la un executiv la altul și aflată sub amenințarea directă a ratării unei tranșe uriașe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Un calendar ratat succesiv: De la Ciucă și Ciolacu, la Guvernul Bolojan
Geneza crizei actuale se regăsește în mai 2023. În plin protest al profesorilor, fostul premier Nicolae Ciucă (PNL) a promis adoptarea accelerată a noii legi a salarizării, cu aplicare de la 1 ianuarie 2024, având la bază un principiu clar: salariul unui debutant din educație să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie. Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi (PSD), avansa atunci un calendar precis, cu lansare în iulie și depunere în Parlament la 1 septembrie 2023.
Realitatea politică a spulberat însă rapid toate termenele:
- Iulie 2023: Marius Budăi a demisionat în urma scandalului azilelor din Voluntari. Preluat de Simona Bucura-Oprescu (PSD), Ministerul Muncii a abandonat termenul din toamnă, preferând rezolvarea punctuală a nemulțumirilor prin ordonanțe de urgență.
- Anul 2024: Premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu (PSD), a recunoscut deschis că adoptarea legii a fost amânată din motive electorale: „Dacă aș fi un om politic inconștient, aș face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Dați-mi voie să nu fiu”.
- Iunie 2025 – Mai 2026: Sub mandatul celui de-al treilea ministru PSD la Muncă, Florin Manole, dar și după preluarea guvernării de către Ilie Bolojan, legea a fost amânată din nou, fiind împinsă spre termenul-limită al PNRR.
- Căderea Guvernului Bolojan pe 5 mai 2026 a prins proiectul într-o etapă tehnică avansată, dar fără adoptare oficială. Interimarul Dragoș Pîslaru a preluat portofoliul Muncii și a prezentat public noile direcții ale proiectului: eliminarea a 87 de sporuri, corectarea dezechilibrelor din sistem și condiționarea anumitor venituri de performanță.
Paradoxul politic: PSD respinge un proiect la care a lucrat trei ani
Deși social-democrații au condus Ministerul Muncii prin trei miniștri succesivi (Budăi, Bucura-Oprescu și Manole) și au semnat recent acordul politic mediat de Administrația Prezidențială pentru adoptarea legii, conducerea PSD contestă vehement varianta actuală.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că partidul său exclude votarea proiectului în forma prezentată de Pîslaru, acuzând că noua grilă ar tăia din veniturile medicilor, profesorilor și militarilor, și a solicitat crearea unei „comisii de criză” în Parlament. Totodată, Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Ilie Bolojan de tergiversare.
De cealaltă parte, Guvernul interimar atrage atenția că promisiunea făcută profesorilor în 2023 – legarea salariului de debutant de cel mediu brut – ar genera un impact bugetar nesustenabil, de peste 8 miliarde de lei doar pentru sectorul educației.
Despre valul de proteste din toată țara, în acest context, dar și despre iminentul risc de pierdere a fondurilor europene, citițe detalii pe NewsEdge.
Astfel, România mai are la dispoziție doar câteva săptămâni, până la 31 august 2026, pentru a trece proiectul prin Parlament, a negocia forma finală cu reprezentanții Comisiei Europene și a închide jalonul din PNRR. Miza financiară este uriașă: 770 de milioane de euro, bani pe care țara îi poate pierde definitiv din cauza calculelor politice și a promisiunilor populiste din ultimii trei ani.
Compania de Apă Someș, campioană la atragerea de fonduri europene
