Oamenii de afaceri clujeni propun statului român un parteneriat onest în domeniul educaţiei

Reprezentanţii marilor companii cer autorităţile române să continue dialogul cu mediul de afaceri în vederea reformării învăţământului tehnic şi profesional. Ei cred că, dacă autorităţile române îşi asumă modelarea sistemului educaţional după nevoile pieţei muncii, atunci şi companiile trebuie să îşi asume investiţii în zone defavorizate, pentru a duce în final la o dezvoltare a întregii ţări.

Una dintre cele mai serioase provocări pentru companiile prezente în România este asigurarea forţei de muncă. Autorităţile române trebuie să continue reforma sistemului educaţional în aşa fel încât absolvenţii şcolilor şi universităţilor româneşti să fie tot mai mult capabili să creeze produse cu valoare adăugată mare, afirmă vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord, Florin Sabou, care conduce şi compania Bielomatik.

 

”Trebuie să venim în întâmpinarea problemelor de care ne lovim. Avem companii care au dus la revigorarea industriei româneşti, au ajutat să intrăm pe o pantă ascendentă, pozitivă, pe creştere de la an la an, dar, la un moment dat, ajungem în situaţia în care aceste companii – şi ar fi benefic acest lucru – să dezvolte produse aici, local, în România, nu doar să facă diferite operaţiuni simple”, a spus Florin Sabou.

 

Marile companii trebuie să îşi asume un parteneriat onest cu autorităţile române, iar acest parteneriat poate fi folosit pentru dezvoltarea zonelor mai puţin favorizate, este de părere omul de afaceri Daniel Metz, care conduce una dintre cele mai importante companii de software din România, NTT Data.

 

”Ştiu, de exemplu, că această cameră de comerţ româno-germană – şi nu numai ea – a sugerat o sumedenie de măsuri care ar trebui luate pentru a face paşi concreţi. Eu, personal, dacă aş fi într-o situaţie de genul acesta, să am o răspundere oficială în statul român, m-aş întâlni cu directorii generali ai celor mai mari 20 de companii care ar putea fi interesate să investească în România şi le-aş spune să vină şi să ocupe zone geografice în România care suferă în momentul de faţă, dacă ne gândim la Valea Jiului sau la altele. Le-aş pregăti personalul de care au nevoie, cu condiţia să investească şi în alte regiuni decât în Timişoara, Arad sau Bihor”, a spus Daniel Metz.

 

De asemenea, Daniel Metz este de părere că, printr-o asemenea politică publică, poate fi redus şi numărul tinerilor din România care pleacă pentru a-şi găsi un viitor mai bun într-o altă ţară. Potrivit statisticilor, în ultimul deceniu, din România au plecat între 150.000 şi 250.000 de români, anual.

Related posts

Leave a Comment