Clujul este un județ-campion la capitolul apă și canalizare. Compania de Apă Someș a atras 670 de milioane de euro din fonduri europene și a dezvoltat o retea care oferă acces la apă pentru 99 la sută dintre locuitorii județului Cluj și acces la canalizare pentru 95 la sută dintre aceștia.
Compania de Apă Someș este deținută ca acționar majoritar de către Consiliul Județean Cluj. Ea deservește județele Cluj și Sălaj. Compania a reușit să atragă, de-a lungul ultimilor 30 de ani, 670 de milioane de euro. Ultimul proiect, finanțat în acest ciclu financiar de către Uniunea Europeană, este cel mai mare, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
În cadrul acestui proiect, a fost realizată și aducțiunea de apă de 164 de kilometri care oferă locuitorilor Sălajului acces la apa din lacul Tarnița, spune directorul Companiei de Apă Someș, Călin Vasile Neamțu.
Compania clujeană continuă dezvoltarea rețelelor de apă și canalizare cu ajutorul fondurilor oferite de Consiliul Județean Cluj. Aceste fonduri sunt folosite pentru investiții în localitățile prea mici pentru a fi eligibile pentru finanțare europeană.
În ultimii 36 de ani, utilitățile publice din zona de nord-vest a Transilvaniei au trecut printr-un proces profund de modernizare, iar Compania de Apă Someș S.A. reprezintă unul dintre cele mai vizibile exemple de transformare instituțională din serviciile comunale românești. De la o regie autonomă locală orientată strict către municipiul Cluj-Napoca, structura s-a dezvoltat treptat într-unul dintre cei mai mari și mai stabili operatori regionali de apă și canalizare din țară.
Această dinamică a fost marcată de atragerea masivă de fonduri europene nerambursabile, extinderea teritorială în două județe și retehnologizarea completă a infrastructurii critice.
Perioada de tranziție: De la Regia Autonomă la modelul de gestiune modernă (1990–2000)
Primii ani post-decembriști au găsit infrastructura de apă a regiunii sub administrarea fostei Regii Autonome Județene de Apă-Canal (RAJAC) Cluj. Rețelele de distribuție și captare se confruntau cu pierderi mari pe rețea, echipamente tehnice învechite și o calitate a apei puternic influențată de lipsa tehnologiilor moderne de filtrare și tratare.
În a doua jumătate a anilor 1990, autoritățile locale au demarat primele programe de modernizare. Punctul de cotitură l-a reprezentat accesarea fondurilor pre-aderare (MUP, ISPA), destinate reabilitării stațiilor de tratare a apei potabile și a stațiilor de epurare a apelor uzate, pregătind cadrul instituțional pentru transformarea regiei reglementate de stat într-o societate pe acțiuni cu capital public.
Regionalizarea și explozia investițiilor europene (2001–2015)
Anii 2000 au adus o schimbare de paradigmă în gestionarea apei în România. În baza directivelor europene privind mediul, s-a trecut la conceptul de regionalizare. Astfel, RAJAC Cluj s-a transformat în Compania de Apă Someș S.A., care îi are ca acționari Consiliul Județean Cluj alături de unitățile administrativ-teritoriale asociate.
Această etapă a fost caracterizată prin:
-
Extinderea teritorială: Compania a preluat treptat administrarea serviciilor de apă și canalizare nu doar în județul Cluj, ci și în județul Sălaj, extinzându-și aria de operare în zeci de orașe și comune.
-
Modernizarea stațiilor de la Gilău și Cluj-Napoca: Stația de Tratare a Apei Gilău — sursa principală de alimentare din lacurile de acumulare Tarnița și Fântânele — și Stația de Epurare de la Cluj-Napoca au beneficiat de retehnologizări majore, trecând la procese automatizate de treaptă terțiară și dezinfecție.
-
Atragerea programelor POS Mediu: Prin Programul Operațional Sectorial Mediu, compania a atras sute de milioane de euro pentru extinderea rețelelor de aducțiune și canalizare în mediul rural.
Pilonii dezvoltării recente și proiectele majore de infrastructură (2016–2026)
În ultimul deceniu, Compania de Apă Someș s-a remarcat ca lider național în absorbția fondurilor europene din sectorul de mediu. Prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și programele succesive de finanțare, operatorul a derulat un proiect regional integrat de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată de o valoare record (peste 500 de milioane de euro).
| Capitol / Indicator | Etape și rezultate de dezvoltare |
| Aria de acoperire | Peste 100 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din județele Cluj și Sălaj |
| Pula de populație deservită | Peste 800.000 de locuitori alimentați cu apă potabilă în sistem centralizat |
| Lungimea rețelelor | Mii de kilometri de aducțiuni, rețele de distribuție și colectoare de canalizare |
| Inovație și energie verde | Retehnologizarea stațiilor cu panouri fotovoltaice și valorificarea nămolului pentru biogaz |
Digitalizare și adaptarea la provocările climatice
În ultimii ani, investițiile s-a orientat către eficiență operațională și sustenabilitate ecologică:
-
Digitalizarea rețelelor: Introducerea sistemelor de monitorizare de la distanță de tip SCADA, a contoarelor inteligente cu citire radio și a dispeceratelor automatizate a permis identificarea rapidă a avariilor și reducerea pierderilor de apă pe traseu.
-
Managementul nămolului și independența energetică: În cadrul stațiilor mari de epurare, s-au implementat instalații de uscare și valorificare energetică a nămolului rezultate din procesele de epurare, ceea ce reduce amprenta de carbon a operatorului.
-
Tratarea episoadelor de secetă: În contextul schimbărilor climatice globale și al perioadelor extinse de secetă, rețeaua magistrală de aducțiuni dezvoltată de companie permite transportul apei potabile pe distanțe lungi (precum magistralele Cluj–Sălaj) și asigură continuitatea furnizării chiar și în zonele rurale izolate care depindeau anterior de fântâni sau captări locale de suprafață.
