Categorie: Special

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, celebrată în ziua de 15 august, a adunat şi în acest an mii de credincioşi ortodocşi şi greco-catolici. În acest an, noul Mitropolit ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuţ a oficiat pentru prima dată, în prezenţa mulţimii adunate în jurul vechii biserici de zid, slujba sărbătorii la mănăstirea de la Nicula, cu ocazia hramului sfântului lăcaş. Pentru credincioşii din Eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla şi nu numai, această dată a sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, este prilejul pentru pelerinajul tradiţional la mănăstirea de la Nicula, ridicată prin grija veneraţilor episcopi români uniţi cu Roma, greco-catolici între anii 1875-1879, locul unde a fost aşezată în urmă cu aproximativ trei secole, celebra icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată de preotul Luca din Iclod, care a lăcrimat în anul 1694 în biserica parohială din satul Nicula. Rămânând fidelă acestei tradiţii de veacuri, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a propus credincioşilor ca, în zilele de 14-15 august, să pornească pe urmele Preacuratei Fecioare Maria, într-un pelerinaj la Nicula. Pe parcursul celor două zile ale manifestărilor, pe dealurile din jurul satului din apropiere de oraşul Gherla, au răsunat imnurile şi pricesnele dedicate Maicii Domnului de la Nicula, printre care şi binecunoscutul “O Măicuţă Sfântă”, compus în anul 1947, la mănăstirea de la Bixad, de călugărul bazilian Pr. Gavril Sălăgeanu şi devenit, de-a lungul timpului, mai ales în perioada interzicerii cultului greco-catolic de către autorităţile comuniste, imnul Bisericii Române Unite. Versurile lui au adus în sufletele credincioşilor greco-catolici multă mângâiere, mai ales în perioada de rezistenţă în clandestinitate când, cu credinţă, se rugau: “Nu lăsa Măicuţă / Să pierim pe cale, / Căci noi suntem fiii / Lacrimilor tale…”

Cel mai înalt turn de biserică din România este deschis publicului. Sute de oameni au profitat de ocazie și au urcat cele 175 de trepte care duc spre vârful turlei bisericii romano-catolice Sfântul Mihail.

Mai mult de 100.000 de pelerini au trecut pe la mănăstirea Nicula, situată lângă orașul Gherla, pentru a se ruga în fața icoanei Fecioarei Maria cu Pruncul Isus despre care oamenii cred că ar fi făcătoare de minuni. La mănăstirea de pe deal, slujba arhierească a fost condusă de mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, IPS Andrei Andreicuț, iar în biserica parohială din sat, de către episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu.

Majoritatea specialiștilor ruși consideră că în geopolitică nu există parteneri veșnici, prieteni, aliați și recomandă în calitate de motto de exprimare geostrategică afirmațiile făcute de împăratul Alexandru al III: ”Rusia are numai doi aliați- armata și flota”.

Câteva mii de pelerini s-au strâns în acest sfârșit de săptămână la mănăstirea Nicula, situată la câțiva kilometri depărtare de orașul Gherla. Ei se roagă în fața unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, despre care cred că ar fi făcătoare de minuni.

În fiecare an pe 6 august, creştinii ortodocsi sărbătoresc Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, unul din Praznicele împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe. La fel ca multe alte sărbători religioase, şi de acest moment sunt legate o serie de credinţe şi obiceiuri populare.

“Iisus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea deloc fără pildă, ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul care zice «Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii»” (Matei 13; 34, 35). Mi-am amintit acest citat, în urma întâlnirii de vineri a şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks, cu membrii Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, în faţa cărora a vorbit în pilde, despre sistemul sanitar din România. El a spus că sistemul românesc de sănătate este “o maşină veche, poluantă, care consumă 30 de litri la suta de kilometri, iar guvernul îi bagă în rezervor numai 25 de litri”.

Acum mai bine de trei ani, autorităţile locale, reprezentate de primarul Emil Boc, inaugurau un centru dedicat persoanelor care vizitează Cluj Napoca. O necesitate pentru un oraş care deţine în patrimoniu o tradiţie culturală uriaşă, un centru universitar consacrat şi titlul informal de inimă a Transilvaniei. Era practic momentul în care optica autorităţilor, cu privire la rolul Clujului, evoluase de la ultra naţionalism la interculturalism. Clujului i se insuflase din acel moment vocaţia europeană, în orice caz, o viziune aflată în antiteză cu mai vechea meteahnă a vopsirii băncuţelor în tricolor.