Autor: Bianca Pădurean

Papa Francisc este aşteptat şi la Iaşi, un oraş care are două catedrale episcopale romano-catolice şi, totodată, doi episcopi: ierarhul diecezan, PS Petru Gherghel, şi episcopul auxiliar, PS Aurel Percă, scrie RFI în pagina de istorie.

Read More

Unul dintre locurile în care Papa Francisc este aşteptat cu entuziasm este catedrala greco-catolică Sfântul Vasile cel Mare din Bucureşti. Este vorba de centrul spiritual al greco-catolicilor din capitala României. Totodată, este considerată drept cea mai mică catedrală catolică din lume, de la a cărei sfinţire se vor împlini, în 2019, 110 ani. Povestea acestei biserici este una zbuciumată, care reflectă relaţiile complicate dintre statul român şi Biserica Română Unită cu Roma, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

Ştirea că Papa Francisc va veni în România în perioada 31 mai – 2 iunie a făcut deja înconjorul ţării. Este pentru prima oară când un papă vine în România într-o vizită pastorală, pentru că, acum 20 de ani, Sfântul Ioan-Paul al II-lea, Papă al Romei, a venit în România într-o vizită ecumenică. Papa Francisc va vizita câteva locuri fundamentale pentru catolicismul românesc: Bucureştiul, Iaşiul, sanctuarul de la Şumuleu Ciuc şi Blajul. În această săptămână veţi putea descoperi istoria celor mai importante comunităţi catolice din aceste centre. În Bucureşti există comunităţi catolice de ambele rituri: latin şi bizantin. Azi vom vorbi despre istoria catedralei arhiepiscopale şi mitropolitane romano-catolice Sfântul Iosif, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În data de 9 ianuarie 1873, în Marea Britanie, se stingea din viaţă Napoleon al III-lea. Împăratul trăia în exil după o înfrângere catastrofală în faţa Prusiei, care i-a adus şase luni de prizonierat şi care a provocat pierderea Alsaciei şi Lorenei, anexate de noul imperiu german. Napoleon al III-lea contribuise în mod substanţial la schimbarea hărţii Europei, însă singurul său succes diplomatic major a fost crearea României moderne, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În ianuarie 1892, întruniţi într-o conferinţă extraordinară la Sibiu, liderii Partidului Naţional Român din Transilvania au luat o decizie foarte importantă: Memorandumul românilor ardeleni a fost cel mai important document politic care a pregătit Marea Unire din 1918, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În data de 7 ianuarie 1958 murea unul dintre cele mai nefaste personaje din istoria românilor: Petru Groza. Este vorba de un politician care a contribuit decisiv la instaurarea comunismului, la arestarea lui Iuliu Maniu şi a elitei democratice româneşti, la detronarea şi alungarea Regelui Mihai I, la prigoana declanşată împotriva Bisericii Greco-Catolice, la confiscarea intreprinderii şi la colectivizare. Întreaga sa viaţă, Petru Groza a fost un farsor redutabil, iar glumele sale deocheate i-au câştigat simpatia lui Stalin. Ultima sa farsă a fost chiar înmormânarea sa. Deşi era exponentul unui regim ateu, Petru Groza a fost înmormântat creştineşte, de către patriarhul comunist Justinian Marina, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În 4 ianuarie 1877, venea pe lume, în Braşov, Sextil Puşcariu. Era descendentul unei familii de intelectuali: tatăl său, Iosif, era preot, iar unchiul său, Ioan, era istoric. Sextil Puşcariu a fost o mare personalitate în domeniul filologiei, însă în plan politic a fost un adept al extremei drepte. Membru al Senatului legionar, el a fost decorat de Adolf Hitler pentru munca sa de promovare a Germaniei naziste, scrie RFI în Pagina de istorie.

Read More

În data de 3 ianuarie 1521, influentul Papă Leon al X-lea îl excomunica pe un călugăr rebel, care criticase pe faţă ierarhia Bisericii Catolice şi care îşi încălcase unele dintre jurămintele depuse la intrarea în ordinul augustinian. Era un călugăr care se bucura de mare popularitate, însă, totuşi, nimeni nu credea că această excomunicare va provoca vreo criză majoră în sânul Bisericii. Numele călugărului excomunicat era Martin Luther, scrie Rfi în Pagina de istorie.

Read More