Două dintre cele mai importante entități românești din domeniul tehnologiei informației au încheiat un acord de cooperare. Este vorba de clusterul Cluj IT și de Institutul Național de Cercetare în Informatică.
Scopul acestui parteneriat este acela de a încuraja adoptarea unor tehnologii legate de evoluția Inteligenței Artificiale. Institutul Național de Cercetare în Informatică este coordonatorul proiectului AI Factory din România. Semnarea acordului de parteneriat a avut loc în cadrul Cluj Innovation Days, evenimentul de top organizat în fiecare an de către clusterul Cluj IT.
CEO-ul clusterului Cluj IT, Andrei Kelemen, a declarat că semnarea acestui acord vine într-o epocă de transformări fără precedent generate de impactul noilor tehnologii, inclusiv Inteligența Artificială. El a arătat că societatea umană încă nu a conturat un răspuns coerent legat de impactul acestor tehnologii asupra omului și a citat un experiment prin care unor critici de artă le-a fost arătat un fragment dintr-o pictură de Renoir, iar autorii experimentului le-au spus specialiștilor în artă că pictura a fost generată de Inteligența Artificială. Cei mai mulți dintre ei au declarat pictura drept fără suflet sau fără valoare. Acest caz arată cât de adânci sunt prejudecățile legate de Inteligența Artificială.
De asemenea, Andrei Kelemen a declarat că formulele de cooperare dintre actorii relevanți în domeniu sunt esențiale pentru ca Europa să poată face față concurenței care vine dinspre America de Nord și Asia.
Ideea a fost subliniată și de Denisa Cristache, reprezentanta companiei Accenture. Un studiu realizat de experții acestei companii arată că doar 18 la sută dintre companii folosesc Inteligența Artificială pentru a produce plusvaloare cu adevărat și că doar 17 la sută dintre angajați se simt suficient de siguri încât să experimenteze cu ajutorul Inteligenței Artificiale, să accepte faptul că aceste experimente pot reprezenta un eșec și să învețe din eșecul respectiv.
O altă problemă prezentată de Denisa Cristache este faptul că multe tehnologii din registrul Inteligenței Artificiale nu sunt conectate, iar acest lucru le limitează eficiența. Ea a adăugat că noua paradigmă reprezentantă de Inteligența Artificială presupune învățare continuă. Acest lucru înseamnă tranziția de la locuri clasice de muncă la abilități ale angajaților.
La rândul său, Antonio Grosso, directorul pentru afaceri publice al European Digital SME Alliance a remarcat faptul că Uniunea Europeană este departe de a atinge obiectivul de a fi suverană în domeniul tehnologic. În prezent, 70 la sută din piața cloud din Europa este dominată de companii americane. Mai mult, Uniunea Europeană investește doar 7 la sută din suma globală alocată în fiecare an pentru cercetare științifică și dezvoltare. Toate aceste elemente înseamnă și riscuri economice pentru Europa. El consideră că este necesar ca europenii să facă mai multe eforturi pentru a rămâne în această cursă tehnologică la nivel mondial.
România contribuie la aceste eforturi, a spus directorul general al Institutului Național de Cercetare în Informatică, Adrian-Victor Ververa. El a remarcat faptul că institutul pe care îl reprezintă face parte din proiecte europene și NATO importante. De asemenea, AI Factory care va fi gestionată de institutul românesc face parte din rețeaua de 13 AI Factory din Uniunea Europeană, completată cu cele 5 AI Gigafactories.
La rândul său, rectorul Universității Babeș-Bolyai, psihologul Daniel David, a remarcat faptul că este normal ca adoptarea Inteligenței Artificiale să nască temeri legate de impactul negativ asupra sănătății mintale a oamenilor, precum și de pierderea unor slujbe. El spune că aceste lucruri se pot întâmpla și, deja, în anumite cazuri, s-au produs, însă nimeni nu ne forțează să utilizăm Inteligența Artificială într-o asemenea manieră.
De asemenea, Daniel David a remarcat că unii se tem că utilizarea Inteligenței Artificiale va afecta abilitatea studenților de a memora informații importante. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, pot fi dezvoltate strategii metaeducaționale, prin intermediul cărora studenții să interiorizeze valoarea adevărului.
Însă, în opinia lui Daniel David, putem transforma Inteligența Artificială într-un instrument educativ. În prima fază, care, deja, se produce, Inteligența Artificială poate fi folosită pentru automatizarea sarcinilor repetitive. În a doua fază, Inteligența Artificială poate fi un agent însoțitor, care să ajute profesorii și studenții în procesul de educație. În faza a treia, care este destul de departe, putem avea profesori virtuali cu Inteligență Artificială, antrenați și controlați de profesori umani, care să fie disponibili atunci când profesorii umani nu pot fi la dispoziția studenților. Exact aceleași etape pot fi parcurse și în domeniul psihologiei.
Daniel David a oferit un exemplu pozitiv de utilizare a noilor tehnologii în domeniul psihologiei. Este vorba de copiii cu autism grav, care nu sunt capabili să învețe abilități sociale de la alți oameni, dar care sunt dispuși să învețe astfel de abilități de la roboți. Însă, a spus rectorul Universității Babeș-Bolyai, este important să introducem limitări și constrângeri, prin intermediul cărora să ne asigurăm că noi controlăm Inteligența Artificială și nu invers, mai ales că ne putem imagina un viitor în care vom avea un agent de Inteligență Artificială cu drepturi și obligații, iar în acel moment vom avea două specii inteligente pe planetă.
