Cluj Innovation Days a ajuns în 2026 la a 14-a ediție. Evenimentul organizat de Cluj IT Cluster adună în fiecare an la Cluj-Napoca oameni din tech, cercetare și antreprenoriat. Tema din acest an: cum schimbă AI tot ce știm să facem.
Pe 29 mai, într-unul dintre panelurile zilei, jurnalistul Florin Zubașcu a stat de vorbă cu fizicianul Cristian Presură despre ce înseamnă cu adevărat să duci o idee din laborator pe piață.
Cristian Presură a inventat senzorul optic de ritm cardiac din smartwatch-uri fără să-și dea seama că face ceva important. Fizicianul și cercetătorul la Philips Research Eindhoven a povestit, într-un dialog cu jurnalistul Florin Zubașcu, cum a ajuns o descoperire de vineri după-amiază în încheietura mâinii a zeci de milioane de oameni.
„Nu poți planifica o invenție”, a spus el. „Măsuram viteza sângelui în artere și am văzut că am un semnal cardiac bun. Mi-am zis: îl pun într-un ceas.” La vremea respectivă, ceasurile cu monitorizare cardiacă erau doar pentru sportivi. Trei ani mai târziu venea Apple cu primul smartwatch — și aveau nevoie exact de acel senzor.
„Să reușești e o chestiune de noroc, de piață, de oamenii pe care îi întâlnești. Muncești mult, dar succesul e coincidență.”
Întrebat câte proiecte de cercetare duc la un produs real, Presură a răspuns fără ezitare: unul din zece. „La Philips Research știam că ni se cere să avem cel puțin 10% din lucrări ajunse pe piață. Colegii mei spuneau: «știi că în smartwatch-ul tău există un cod pe care l-am scris eu acum 25 de ani în Linux?». Impactul există, dar nu întotdeauna e vizibil.”
El a descris un mediu de cercetare care semăna, în buna sa perioadă, cu un Silicon Valley european: libertate intelectuală, resurse generoase, timp pentru idei nebunești. „Vinerea după-amiaza puteai să gândești la ce voiai. Eu nici nu credeam că invenția mea e serioasă. Am mers la un concurs intern gândindu-mă că e un gadget.”
Philips a inventat CD-ul, DVD-ul, a creat ASML, compania care face azi mașinile fără de care nu se pot produce cipuri. A pornit din grupul de optică al Philips, când câțiva cercetători au vrut să-și facă propria firmă și compania i-a lăsat să plece. Un tablou touchscreen creat la Philips înaintea iPad-ului n-a ajuns niciodată produs, dar brevetul pentru gestul de „swipe” a adus venituri mari când piața s-a maturizat.
„Baza a fost întotdeauna tehnologia. Inginerii care știau să facă lucruri.” Dar acea cultură s-a erodat. Când Presură intervievase candidați noi, îi întreba cum funcționează o diodă. „Oamenii știau din ce în ce mai puțin. Și am văzut cum, treptat, esența s-a pierdut.”
Cristian Presură a recunoscut că a trăit o perioadă cu teamă reală față de inteligența artificială, că ar putea fi o amenințare existențială, ceva care să schimbe lumea iremediabil. Și-a petrecut jumătate de an studiind în profunzime cum funcționează, cursuri de Python, articole tehnice, modele construite de la zero. La capătul acestui efort, teama i-a dispărut. „Dacă înțelegi cum gândește, ești deasupra ei.” Rămâne convins că AI va schimba cercetarea pentru că procesează informație mai rapid decât orice om. Dar avertizează: „Nu uitați de hardware. Și în AI, hardware-ul contează.”
La întrebarea despre exodul cercetătorilor europeni, Presură a fost direct. El a refuzat oferte din China din motive personale: trei copii, o familie stabilită în Olanda. „Ca cercetător, ai nevoie de două lucruri: să-ți poți întreține familia și să ai acces la laboratoare bune. Dacă cealaltă parte le oferă pe amândouă, pleci. Nu există altă cale.”
Și ca sfat pentru antreprenorii din regiuni emergente? „Nu am rețete. Am un student care n-a ascultat sfatul meu și a reușit. Dar un lucru îl spun cu certitudine: nu rezolvați totul în software. Păstrați-vă inginerii hardware.”
–––––
Cristian Presură este cercetător la Philips Research Eindhoven, inventator, autor și creator de conținut cu peste 250.000 de abonați pe YouTube.
Florin Zubașcu este editor executiv la Science|Business, Brussels.
