Iuliu Hossu a venit pe lume în Milașul Mare, la 30 ianuarie 1885. Era descendentul unei familii nobiliare care a dat Transilvaniei multe generații de preoți greco-catolici. Tatăl său, Ioan, era preot în localitate, iar unchiul său, Vasile, a devenit episcop.
Iuliu Hossu a studiat în satul natal, apoi la Reghin, la Târgu-Mureș și în Blaj, înainte de a fi trimis la Roma, pentru a studia la De Propaganda Fide. A obținut două doctorate în Cetatea Eternă, apoi s-a întors în Transilvania.
În timpul Primului Război Mondial, a devenit preot militar pentru a alina suferințele celor aruncați în vâltoarea confruntării. În anul 1917, împăratul Carol de Habsburg a decis să îl numească episcop de Gherla.
În luna noiembrie 1918, după ce împăratul de la Viena a abandonat guvernarea, episcopul Iuliu Hossu a devenit unul dintre cei mai activi lideri ai românilor ardeleni care, în doar trei săptămâni, au pregătit și organizat Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.
Vestitorul Marii Uniri
Într-o lume în disoluție, structurile administrative ale Bisericii Greco-Catolice și presa acestui cult au devenit principalele mijloace pentru organizarea românilor ardeleni, în condițiile în care existau resentimente puternice față de ierarhii ortodocși din Transilvania, care, în 1916, aruncaseră invective grele împotriva României și Armatei Regale Române, care trecuse Carpații pentru a elibera românii.
În aceste condiții, Iuliu Hossu a fost cel desemnat, la 1 Decembrie, la Alba Iulia, pentru a vesti mulțimii hotărârea de Unire a Transilvaniei cu Regatul României. Tot el a fost ales în delegația transilvăneană trimisă la București, pentru a transmite Regelui Ferdinand I hotărârea de Unire.
În perioada interbelică, Iuliu Hossu a rămas o figură proeminentă a vieții publice. Senator de drept, s-a opus ascensiunii curentelor ideologice extremiste, bazate pe ura de rasă sau de clasă. De asemenea, și-a manifestat vocația de ctitor. Iuliu Hossu a transferat la Cluj sediul episcopal de la Gherla.
Totodată, în 1936, a fondat cea mai importantă mănăstire clujeană, cea de la Nicula, pe care a încredințat-o călugărilor bazilieni. La Nicula era organizat cel mai important pelerinaj al românilor ardeleni, care se strângeau, în fiecare an, de 15 august, în jurul frumoasei biserici de zid, pentru a primi binecuvântarea lui Iuliu Hossu.
Citiți întregul articol pe RFI.ro.
