Vânzările de mașini electrice au crescut semnificativ în acest an, în județul Cluj. Această tendință este consecința a trei factori. Primul este reprezentat de creșterea semnificativă a prețului combustibililor fosili, ca urmare a instabilității greopolitice. Cel de-al doilea este reprezentat de creșterea performanțelor tehnice ale mașinilor electrice, mai ales a autonomiei de care dispun. În fine, în cazul Clujului, este vorba și de o politică deliberată a autorităților locale, care doresc să încurajeze transportul nepoluant, pentru că municipiul Cluj-Napoca se află pe lista celor 100 de orașe europene care vor să atingă neutralitatea climatică până în 2030.
Politica de încurajare a transportului nepoluant a început la Cluj acum un deceniu. Primele instituții publice care au finanțat crearea de stații de încărcare pentru mașinile electrice au fost Consiliul Județean și Primăria Cluj-Napoca. Prima astfel de stație a fost instalată în curtea hotelului Univers T deținut de administrația județeană acum 10 ani, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
Acest model a fost preluat și de administrațiile locale. În anul 2018, Cluj-Napoca devenea primul oraș care punea în circulație autobuze electrice, cumpărate cu ajutorul unei finanțări nerambursabile oferite de Guvernul Elveției. Ulterior, municipiul Turda, care a câștigat și o competiție europeană în domeniul ecomobilității, devenea primul oraș din România cu transport public integral electric. Autoritățile locale au continuat să favorizeze mașinile electrice, care au locuri de parcare dedicate, precum și facilități fiscale la plata taxelor și impozitelor locale. Însă entuziasmul clujenilor a fost domolit ani la rând de faptul că infrastructura de stații de alimentare s-a dezvoltat mai greu, spune directorul unei companii care vinde astfel de mașini, Marius Zăhan.
Această situație este văzută de unii antreprenori drept o oportunitate. Așa ar fi clujeanul Mircea Miron, care dorește să înceapă pe cont propriu dezvoltarea de stații de încărcare.
Potrivit datelor oficiale, în acest an, comparativ cu primele patru luni ale lui 2025, numărul mașinilor electrice înmatriculate a crescut cu 8 la sută, cel al mașinilor hibride plug-in a crescut cu 3 la sută, în timp ce înmatriculările de hibride clasice au scăzut cu 14 la sută. Și mai mult au scăzut înmatriculările de mașini alimentate cu motorină și benzină. Datele Institutului Național de Statistică arată că, procentual, Bucureștiul stă cel mai bine la rata de adopție a mașinilor electrice, cu o astfel de mașină la 75 de locuitori. Clujul se află pe locul doi în țară, cu o mașină electrică la 189 de locuitori. În realitate, însă, mulți clujeni folosesc mașini electrice înmatriculate în București, pentru că au intrat în posesia acestor mașini prin contracte de leasing. Iar această tendință nu este una izolată, ci poate fi observată în toată țara.
Piața autovehiculelor electrice din România a parcurs, în perioada 2021-2026, cel mai dinamic și imprevizibil traseu din istoria sectorului auto autohton. Privită inițial ca o nișă exclusivistă, susținută artificial de unele dintre cele mai generoase subvenții de stat din Europa, piața vehiculelor cu zero emisii traversează în prezent o etapă de maturizare forțată, marcată de schimbări legislative, extinderea infrastructurii de încărcare și intrarea agresivă a noilor producători globali.
Dacă în urmă cu cinci ani achiziția unui vehicul electric (EV) era un act de curaj ecologic sau un hobby pentru pasionații de tehnologie, peisajul rutier s-a schimbat radical. Plăcuțele de înmatriculare cu litere verzi au devenit o prezență banală pe străzile din România. Totuși, dinamica vânzărilor din ultimii ani arată că trecerea de la entuziasmul inițial la o piață de masă stabilă nu este lipsită de obstacole majore.
Boom-ul „Dacia Spring” și febra programului Rabla Plus (2021-2023)
Punctul de cotitură în electrificarea parcului auto autohton s-a produs în anul 2021, odată cu lansarea oficială a modelului Dacia Spring. Primul model electric al constructorului autohton, deși produs în China, a democratizat instantaneu accesul la această tehnologie. Cu un preț de pornire imbatabil și propulsat de subvenția guvernamentală Rabla Plus — care asigura în acea perioadă un ecotichet de aproximativ 10.000 de euro —, modelul a generat liste de așteptare kilometrice.
În această perioadă, România înregistra procente record de creștere a vânzărilor de la an la an și se situa pe primele locuri în Uniunea Europeană ca ritm de adopție raportat la volumul pieței interne. Pe lângă Dacia Spring, modele precum Tesla Model 3 sau Volkswagen ID.3 au început să domine topurile înmatriculărilor noi, iar acest lucru a stimulat și primele investiții majore în rețelele de încărcare private din parcările centrelor comerciale și ale benzinăriilor.
Șocul reducerii subvențiilor și realismul pieței (2024-2026)
Marea testare a rezilienței pieței a venit în momentul în care Ministerul Mediului a decis ajustarea drastică a programului Rabla Plus și a redus valoarea ecotichetului la jumătate. Decizia a aliniat România la tendința europeană de retragere treptată a stimulentelor de stat, însă a provocat un adevărat șoc în rândul dealerilor auto.
Fără „perna de aer” a subvenției de 10.000 de euro, vânzările au suferit o încetinire temporară a ritmului de creștere, ceea ce a demonstrat că o parte semnificativă a publicului cumpărător era extrem de sensibilă la prețul de achiziție direct. Această schimbare de paradigmă a forțat însă producătorii să își regândească strategiile de preț și să aducă pe piața românească modele mai accesibile. Schimbarea a declanșat, totodată, și o competiție acerbă pe segmentul mașinilor electrice rulate (second-hand) importate din Vest.
Radiografia pieței în cifre
Evoluția vânzărilor reflectă trecerea de la dependența totală de stimulente la o competiție bazată pe utilitate și autonomie îmbunătățită.
| Indicator / An | Cota de piață EV din total înmatriculări noi | Modele dominante | Stadiul infrastructurii naționale |
| 2021 | ~5% | Dacia Spring, VW ID.3, Renault Zoe | Sub 1.000 de puncte de încărcare publice. |
| 2023 | ~10% | Dacia Spring, Tesla Model Y, Tesla Model 3 | Rețele rapide în expansiune pe coridoarele europene. |
| 2025 – 2026 | ~13% – 15% | Tesla (Model Y/3), Dacia Spring (noua generație), SUV-uri compacte europene și asiatice | Peste 5.000 de stații funcționale, inclusiv în orașe medii și mici. |
Extinderea infrastructurii: De la anxietatea autonomiei la predictibilitate
Cea mai mare barieră în calea adopției în masă a mașinilor electrice în România a fost, în mod tradițional, „anxietatea autonomiei” (teama de a rămâne fără baterie din cauza lipsei stațiilor). În acest loc în care distanțele mari între orașe erau greu de acoperit în siguranță cu un EV acum cinci ani, situația din prezent s-a îmbunătățit considerabil.
Investițiile masive realizate de companii energetice majore, finanțările prin PNRR pentru primării și extinderea hub-urilor de încărcare ultra-rapidă (HPC – High Power Charging) pe autostrăzile A1, A2 și A3 au creat o rețea de tranzit mult mai fiabilă. Proprietarii de mașini electrice din 2026 își pot planifica deplasările la nivel național fără teama blocajelor, deși infrastructura din zonele rezidențiale de blocuri din marile orașe rămâne o problemă nerezolvată pentru cei care nu dispun de un garaj sau loc de parcare privat cu acces la priză.
Ofensiva asiatică și noile tehnologii
Ultimii doi ani ai acestui cincinal au marcat și intrarea oficială sau consolidarea brandurilor chinezești pe piața din România (precum BYD sau MG). Aceste companii au venit cu o strategie agresivă: oferă mașini cu dotări superioare și autonomii reale de peste 400 de kilometri la prețuri extrem de competitive, ceea ce pune o presiune uriașă pe constructorii europeni tradiționali.
În plus, evoluția tehnologică a bateriilor (introducerea pe scară largă a chimiei LFP, mai durabilă și mai ieftină, și apariția sistemelor de încărcare la 800V) a transformat mașinile electrice actuale în produse mult mai atractive pe termen lung, pentru că reduc degradarea acumulatorilor și scad timpul de așteptare la stație la sub 20 de minute pentru o încărcare de 80%.
