Teologul Radu Preda, pentru ClujulCultural.ro: E important pentru un Cluj care se vrea capitală culturală să nu devină anost

Cultura bizantină poate fi un model pentru designul și arhitectura din ziua de azi, crede teologul ortodox Radu Preda. El consideră că arta și cultura bizantină ar putea inspira personalizarea, la nivel estetic, a unor proiecte importante pentru Cluj, precum viitorul sediu al Filarmonicii sau chiar aeroportul internațional din municipiu, potrivit ClujulCultural.ro.Cunoscutul teolog a fost invitat al dezbaterii “Cât de bizantini mai suntem?”, din cadrul celei de-a zecea ediții a Zilelor Artei Bizantine, cel mai important eveniment anual de acest gen din Transilvania, organizat recent de teologi și artiști ai Grupului Sfântul Ioan Damaschinul din Cluj la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Cu acest prilej Radu Preda a acordat un mini- interviu pentru Clujulcultural.ro în cadrul căruia vorbește despre ce înseamnă a fi bizantin și ce pot învăța clujenii și oamenii în general din arta, cultura și civilizația bizantine.
Reporter: Având în vedere tema dezbaterii, Cât de bizantini mai suntem, ce înseamnă, pentru dumneavoastră a fi bizantin? Ce mai poate înțelege omul de azi prin acest termen?
Radu Preda: E limpede că termenul de bizantin are două înțelesuri. E un înțeles negativ, cineva care e bizantin înseamnă că e viclean, dispus la orice compromis, mai cu seamă în interes propriu, dar noi am avut în vedere în dezbaterea noastră tocmai dimensiunea culturală și mai ales teologică, spirituală. Lumea bizantină este o lume, la propriu, care s-a născut și și-a exprimat convingerile în virtutea unui mod de viață și a unei credințe profunde.
Deci când vorbim de cultură bizantină, de artă bizantină ne referim la acei ortodocși care în Bizanț trăind s-au manifestat în felul acesta. Și care prin manifestarea lor au ajuns să aibă un statut de model pentru majoritatea spațiilor unde ortodoxia s-a împământenit, inclusiv însă și pentru Occident. Să nu uităm că timp de 1.000 de ani Bizanțul a fost Occidentul nostru, în timp ce Occidentul de azi era în fașă din punct de vedere civilizațional, politic, cultural, șamd.
Întrebarea mai suntem este foarte firească pentru că ea ne interoghează în legătură cu conștiința dacă mai avem sau nu habar de canonul estetic și teologic din care ne-am născut.
Dar nu credeți că termenul de Bizanț este totuși unul arhaic, perimat astăzi, care nu spune prea multe pentru omul modern?
Nu e atât de arhaic și de perimat, arhaic da, dar nu perimat. În primul rând o trăsătură fundamentală a lumii bizantine, din punct de vedere estetic, este echilibrul. Noi vedem acum cum omul când își decorează sau chiar când și-o construiește și își aranjează o casă, cum caută să aibă o bună centrare a luminii, o armonie a spațiilor, a volumelor, culorile să nu fie stridente. Deci eu aș începe de la un nivel aparent trivial, de design. Cred că un design bizantin ar face bine oricărui spațiu care se dorește armonios, dar în același timp reprezentativ. La fel mă refer sigur, în mod special, la spațiul bisericesc.
Decât să improvizăm tot felul de hale ale rugăciunii către Dumnezeu, cu gresii, cu termopane, cu tot felul de , așa-zis moderne, dar care sunt de fapt inexpresive simbolic, eu cred că un ochi aruncat asupra culturii bizantine ne-ar ajuta să evităm asemenea gafe.

Citiți mai mult AICI

Related posts

Leave a Comment