Statul se împrumută cu dobânzi mari, de la banci comerciale, pentru plata pensiilor şi a salariilor

Acutizarea crizei economice, alimentată de cea politică, a facut ca statul să se împrumute masiv de pe piaţa bancară, pentru a putea plăti pensiile şi salariile, fapt care a dat mână liberă băncilor comerciale să menţină un nivel ridicat al dobânzilor la credite, sunt de părere analiştii. Aceasta în pofida faptului ca Banca Naţională a României (BNR) a redus semnificativ dobânda-cheie şi nivelul rezervelor minime obligatorii. Analiştii afirmă că bancile comerciale au ajuns să ceară bani de la instituţiile-mamă ca să crediteze statul român şi să obţina astfel profit, fără să se implice în activităţi riscante. Mai mult, aceştia spun că inclusiv banca centrală contribuie la acest fenomen, în condiţiile în care le pune băncilor bani la dispoziţie, prin relaxare politicii monetare.În condiţiile în care, pe fondul crizei financiare corelată cu cea politică, statul reprezintă clientul perfect pentru banci, acestea nu au nici un motiv să ajusteze dobânzile la credite, afirma analiştii. Şi economistul şef al BNR, Valentin Lazea, atragea atenţia, saptamâna trecută, că deşi banca centrală a redus dobânda de referinţă de la 10,25% la 8%, pe parcursul unui an, băncile centrale nu au urmat nici pe jumatate această mişcare. În replică, bancherii s-au plâns de politica monetară restrictivă şi au cerut în continuare ajustarea dobânzii-cheie şi a rezervelor minime obligatorii. „De ce sş reducă bancile dobânzile la credite dacă pot trăi fericite cu dobânzi mari? Ele nu au nevoie să dea credite la companii sau la populaţie în măsura în care au gasit «elefantul» stat care are nevoie să plătească salarii şi pensii şi împrumută de la ele că nu are alte optiuni? Dacă ar fi fost bănci româneşti, lucrurile ar fi stat altfel, dar sunt straine şi au venit aici doar ca să facă profit. În aceste condiţii, nu sunt şanse să vedem o reducere a dobânzilor la credite, pentru că statul va fi mereu constrâns şi nu văd că încearcă să pună lucrurile la punct. Daca statul «s-ar apuca de treabă», ar fi o problemă pentru bănci, care ar trebui să îşi găsească alt debitor ca să aibă din ce trai. Mai mult, prin relaxarea politicii monetare, BNR contribuie la menţinerea dobânzilor la nivel ridicat, eliberând bancilor bani ca ele să aibă să împrumute statul”, a declarat analistul economic Ilie Şerbanescu. Sunt mai mulţi factori care concurează la decizia băncilor de a nu reduce dobânzile, însă factorul cu cel mai mare impact este acela că statul a devenit „aspirator” de credite, afirmă şi Ionel Blănculescu, consultant financiar şi fost ministru al controlului în Guvernul Nastase. „Un prim factor îl reprezinta faptul că băncile se confruntă cu creşterea nivelului creditelor neperformante, iar BNR le obligă, odată cu declasarea creditelor, să provizioneze. Nivelul provizioanelor este între 20% si 100% din valoarea creditului. În al doilea rând, domeniul riscului a suferit mutaţii extraordinare dupa declanşarea crizei. Riscul a devenit suveran în aceste momente, iar analiza riscului a devenit o prioritate în bănci. Din acest motiv ne confruntam cu o limitare a creditelor, iar bancile pun accent pe gestionarea portofoliului existent de credite. Totodată, un alt factor important al menţinerii dobânzilor la nivel ridicat îl reprezintă faptul că între companii creditul fiscal s-a redus, în timp ce statul se confruntă cu dificultăţi foarte mari în colectare. Prin necreditare, economia riscă să nu menţină companiile care dupa ieşirea din criză ar putea să le devina clienţi. Pe de alta parte, băncile se mai confruntă cu problematica «aspiratorului». Dacă în 1997 Bancorex aspira bani de la toate băncile, în prezent statul a devenit aspirator, împrumutându-se de la banci prin emisiuni de titluri de stat. În aceste condiţii, de ce ar reduce bancile dobânzile, când pot să împrumute statul şi să obţina profit? Stau în aşteptare, gestionează ce au şi câstigă enorm de pe urma statului, fără să se implice în activităţi riscante. Mai mult, ele cer bani de la băncile-mamă ca să crediteze statul român. Pe de alta parte, dacă în vremuri normale exista corelaţie între politica monetară a BNR şi banci, în vremuri de criză aceasta nu mai există, din moment ce pe piaţă nu există apetit pentru credite şi nici resurse financiare”, a explicat Ionel Blanculescu.

Baltazar: Guvernul va fi silit să platească bancilor cât vor ele

Prin dobânzile înalte băncile încearcă să compenseze pierderile cauzate de creditele neperformante, susţine Bogdan Baltazar, analist financiar. El este de părere că ratingul scăzut al României reprezintă un alt factor de risc pe care băncile îl iau în calcul atunci când stabilesc nivelul dobânzilor la credite.
„Ministerul Finanţelor nu va avea altă soluţie decât să se împrumute de la banci, iar Guvernul va fi silit să platească bancilor cât vor ele. Mai este o problema: prin faptul că România primeşte rating scazut, băncile sunt obligate să se alinieze cu dobânzile la acesta. BNR susţine că dobânda-cheie a scazut destul, iar băncile se pot împrumuta de la banca centrală cu 8% dacă deţin titluri, altfel trebuie să apeleze la dobânda Lombard, care este 12%. Iar dacă băncile se împrumuta cu 12%, susţin că nu au cum să dea credite la dobânzi mai mici de 16-17%. O scădere a dobânzilor la lei ar stimula creditarea, dar problema este că nu exista cerere solvabilă, în condiţiile în care criza apasă foarte tare şi pe persoanele fizice, şi pe companii, iar acest lucru face ca băncile să fie excesiv de prudente”, a spus Bogdan Baltazar.

Related posts

Leave a Comment