Principiul care guvernează instituţiile româneşti se bazează pe ideea că cine avizează o activitate sau o persoană este indreptăţit să o şi controleze. De aici se atrage cea mai mare parte a personalului cu atribuţii de control.
Este cunoscut în practică faptul că atunci când te îndrepţi spre o instituţie în vederea autorizării sau avizării procedurile sunt greoaie, iar personalul limitat. În schimb, atunci când vine vorba despre control instituţiile găsesc resurse pentru a nu ţine posturile neocupate. O simplă privire asupra instituţiilor de stat ne arată că la ora actuală sunt peste 100 de instituţii centrale cu atribuţii de control, dar legislaţia stufoasă şi alambicată a făcut ca atribuţiile să nu mai fie coerent impărţite. Relevante sunt exemplele din domeniul infracţiunilor economice, unde rând pe rând sunt investigate cazurile de mai multe instituţii. Spre exemplu, un import fictiv suspectat de evaziune fiscală cu emitere de cecuri false este descoperit în urma unui control al ANV, care sesizează Garda Financiară şi solicită ajutorul Poliţiei Economice. Dosarul ajunge pe mâna procurorilor de la Parchet, iar la prima prezentare în instanţă rechizitoriul este catalogat ca fiind de competenţa DNA. Practic, la un dosar ajung să lucreze cinci instituţii.
Instituţii la puterea „42”
Faptul că mai multe instituţii au atribuţii în aceeaşi direcţie a devenit deja o normalitate. Un fapt divers este şi că majoritatea autorităţilor şi agenţiilor au corespondent de control în teritoriu, ceea ce face ca puterea lor să fie sporită cu “42”. Spre exemplu, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, Poliţia Română, Direcţiile Finanţelor Publice, ANAF, Garda Financiară, Garda de Mediu, Inspecţia în Construcţii, Autoritatea Naţională a Vămilor, Curtea de Conturi şi alte instituţii au corespondent în teritoriu. Este vorba de cheltuieli suplimentare care de cele mai multe ori nu sunt justificate.
În treacăt fie spus, activitatea Inspectoratului de Stat în Construcţii se confundă cu controlul realizat de directiile de specialitate din primării sau ale consiliilor judeţene. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu domeniul financiar, unde confuzia între administraţia financiară şi direcţiile locale de taxe şi impozite este la ordinea zilei pentru cei neavizaţi.
Maşinăriile locale de anchetă
Odată scăpaţi de controlul de la centru sau al „deconcentratelor”, oamenii au de-a face cu instituţiile de control locale, care s-au înmulţit în ultimii ani. Un consiliu local de oraş are în subordinea sa ori a primăriei o serie de servicii şi direcţii cu atribuţii de control, de la serviciile sociale până la cele comerciale. De la controlul privind respectarea hotărârilor locale în domeniile gospodăririi locale, care ţin şi de mediu, sau de cele sociale privind acordarea venitului minim garantat, toate au corespondent şi în instituţiile centrale. Cum ar fi: pentru un ambalaj aruncat pe stradă puteţi fi sancţionat pentru nerespectarea ordinii publice de către Poliţie, pentru depozitarea de deşeuri – de către Garda de Mediu sau de inspectorii primăriei. La fel se petrece şi cu comerţul stradal neautorizat. Pentru astfel de fapte sar să vă amendeze atât inspectorii primăriei, poliţia, dar şi alte instituţii pot intra pe fir în funcţie de natura produselor, culminând cu inspectorii ANAF care să verifice dacă aţi declarat veniturile. Nedeclararea soldurilor pe care le faceţi la magazine va atrage amenzi atât din partea primăriei, cât şi din partea inspectorilor de la finanţe, iar exemplele pot continua. Astfel, dacă am înmulţi toate unităţile administrative din România cu minimum cinci instituţii de control am obţine peste 10.000 de instituţii de control locale. În momentul de faţă sunt 2.685 de comune, 263 de oraşe din care 82 sunt municipii.
Politicienii îşi baga nasul peste tot
Un simplu concurs de împrejurări vă poate aduce în situaţia de a deveni cel mai urmărit om din România. Pe linie instituţională sunt peste 36 de instituţii de control preocupate să-şi controleze activitatea propriilor angajaţi. Peste 43 din instituţiile de control de la centru sunt preocupate să autorizeze şi să avizeze, activitatea unor persoane fizice sau juridice ori dau licenţe pentru diverse servicii sau produse. Alte câteva zeci sunt prinse în morişca de control a persoanelor fizice. Curios este că tocmai aceste instituţii se şi controlează ori îşi controlează beneficiarii avizelor. Absurditatea situaţiei provine din faptul că pe linia reformei administrative încă de la centru nu au fost separate cele două componente ale domeniului, avizare şi control. Birocraţia excesivă face ca pentru multe dintre proiectele derulate în România să ai nevoie de zeci de avize. La toate aceste avize esti pasibil de zeci de controale. Un alt aspect al presiunii instituţionale asupra cetăţenilor români este că majoritatea instituţiilor sunt controlate politic, astfel că o parte din controale nu sunt tematice, ci cu „temă”. În acest sens, Comisia Europeană a atenţionat România în cazurile a două instituţii, ANCOM şi ANRE, în ceea ce priveşte modalitatea de funcţionare a acestora şi modul în care politicul înfiinţează, desfiinţează şi stabileşte reglementările de funcţionare a acestora. Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, ANCOM, a fost înfiinţată de guvern în luna martie 2009, după ce Comisia Europeană a atenţionat România că decizia fostului Cabinet de a demite preşedintele Autorităţii Naţionale de reglementare şi de a restructura instituţia reprezintă o gravă încălcare a independenţei acestui organism. În noua structură, autoritatea de reglementare în domeniu funcţionează sub control parlamentar, cu o conducere numită de şeful statului la propunerea guvernului.
Parlamentul care controlează influenţa
Este ştiut faptul că Parlamentul poate desemna comisii de anchetă ori de câte ori există situaţii care impun acest lucru. Dar pe lângă aceste comisii de control parlamentar în subordinea acestuia există o serie de instituţii care au atribuţii în această direcţie. Din lista instituţiilor aflate sub control parlamentar enumerăm Curtea de Conturi, care derulează controlul financiar la instituţiile de stat, CNVM – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare care are controlul pieţei de capital, deşi mulţi dintre politicieni sunt activi în domeniul bursei. Bătaia pentru posturile parlamentare de la BNR a fost deja cunoscută atunci când liberalul Bogdan Olteanu a fost propulsat în Consiliul de Administraţie la BNR, care derulează activităţi de control ale sistemului bancar din România.
Nu sunt de neglijat nici Serviciul Român de Informaţii, care controlează pe oricine, nici SIE, dar nici CNA (Consiliul Naţional al Audiovizualului), care acordă amenzi grase în funcţie de coloratură politică şi de nuanţă mesajului canalelor audiovizuale. CNSAS, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o altă instituţie importantă de manevră şi control în jocul politic, la fel cum este şi ANI – Agenţia Naţională de Integritate, care ar trebui să se sesizeze cu privire la obţinerea de venituri ilicite şi nedeclararea acestora de către persoanele publice.
Unul investighează, altul amendează
Pentru a completa peisajul instituţiilor de control care se controlează între ele trebuie să mai menţionăm că puterile Curţii de Conturi au fost restrânse succesiv prin legislaţia ultimilor ani, ajungând să nu mai poată acorda niciun fel de sancţiuni, ci doar să sesizeze alte instituţii de control abilitate. Un bun exemplu este controlul realizat de Curtea de Conturi a României la Ministerul Turismului anul trecut, care a constatat abaterile de la legalitate şi s-a limitat să ceară control doar din partea Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care a administrat amenzi, plătite tot din bani publici şi avertismente scrise neluate în seamă de nimeni. Practic, tot controlul realizat de prima instituţie în urma unei Comisii de Anchetă Parlamentară a fost îngropat de o a treia instituţie de control care a închis cazul cu amenzi şi avertismente.
Multe dintre institutii au aceleaşi prerogative, ceea ce duce la nefinalizarea actului de control
Parlament
•Curtea de Conturi (control instituţional)
•CNVM – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (control agenţi economici şi persoane fizice)
•BNR – Banca Naţională a României (control financiar agenţi economici)
•SRI – Serviciul Român de Informaţii (control general)
•SIE – Serviciul Român de Informaţii Externe (control general)
•CCSA – Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (control agenţi economici)
•CNA – Consiliul Naţional al Audiovizualului (control agenţi economici)
•CNSAS – Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (controlul persoanelor)
•CSSPP – Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (control agenţi economici)
•CNCD – Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (controlul persoanelor)
•ANI – Agenţia Naţională de Integritate (controlul persoanelor)
•ANSPD – Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (control agenţi economici)
•Curtea Constituţională (Controlul Persoanelor)
•ANCOM – Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (control agenţi economici)
MTI
•Direcţia Generală de Control (control instituţional)
•Agenţia de Sănătate Publică MT (control instituţional şi agenţi economici)
•ANR (Autoritatea Navală Română) – (control agenţi economici)
•AFER – Autoritate Feroviara Romana – (control agenti economici)
•ARR (Autoritatea Rutiera Romana) – (control agenti economici)
•CAS MTI – control
•Autoritatea Aeronautică (control agenţi economici)
•RAR (Registrul Auto Român) – (control agenţi economici şi persoane fizice)
Instituţii cu atributii de control
•Corpul de control al Primului Ministru (Control instituţional)
•ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) – (control resurse)
•ANRE (Agenţia Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei) – (control resurse)
•CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare) – (control resurse)
•ONPCS (Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor) – (control financiar)
•ANSV (Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară) – (control sanitar)
•Agenţia Naţionala Anti-doping (control sanitar – drog)
•ANRMAP (Autoritatea Naţionala pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) – (control instituţional)
MAI
•Corpul de Control (control instituţional)
•Direcţia Generală Anticorupţie (control instituţional)
•Direcţia Generală de informaţii şi protecţie internă (control instituţional)
•IGSU – (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă) (agenţi economici)
•ORI – Oficiul Român pentru Imigrări – (controlul persoanelor)
•Poliţia Română – (control general)
•Poliţia de Frontieră – (control de persoane şi mărfuri)
•Agenţia Naţională Antidrog (control drog)
•Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (controlul persoanelor)
•ANFP – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (control instituţional)
•ANRSCUP – Agenţia Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (control resurse şi servicii)
•Direcţia pentru Relaţia cu instituţiile prefectului (control instituţional)
•Prefecturile (control instituţional)
MECMA
•Corpul de Control (control instituţional)
•Direcţia Generală Anticorupţie (control instituţional)
•Direcţia Generală de informaţii şi protecţie internă (control instituţional)
•IGSU – (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă) (agenţi economici)
•ORI – Oficiul Român pentru Imigrări – (controlul persoanelor)
•Poliţia Română – (control general)
•Poliţia de Frontieră – (control de persoane si marfuri)
•Agenţia Naţională Antidrog (control drog)
•Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (controlul persoanelor)
•ANFP – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (control instituţional)
•ANRSCUP – Agenţia Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (control resurse şi servicii)
•Direcţia pentru Relaţia cu instituţiile prefectului (control instituţional)
•Prefecturile (control instituţional)
Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale
•Corp Control
•Inspecţia Muncii (control agenţi economici)
•ANPS – Agentia Naţională pentru Prestaţii Sociale (control financiar şi social)
•CNPDAS – Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (control financiar şi social)
•ANOFM – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (controlul financiar şi social)
•ANPFDC – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Familiei şi a Drepturilor Copilului (controlul financiar şi social)
•ANPH – Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (controlul financiar şi social)
Ministerul Mediului
•Direcţia Inspecţie şi Control
•ANPM (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului) – (control resurse şi mediu)
•GNM (Garda Naţională de Mediu) – (control mediu)
•Administraţia Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Tulcea (control mediu)
•Administraţia Fondului de Mediu (control financiar)
•Apele Române (control resurse şi mediu)
•RNP – Regia Naţională a Pădurilor (control resurse şi mediu)
MJLC
•Corp Control
•Tribunale, Judecătorii, Curţi de Apel – Parchete (control general)
•Ministerul Public (Procuror General) – Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (control general)
•DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) – (controlul corupţiei)
•DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) (control judiciar persoane şi agenţi economici
MCPN
•Corp Control
•Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (control agenţi economici)
MCSI
• Corp Control
MFP
•ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscala) (control financiar agenţi economici şi persoane fizice)
•Garda Financiară (control agenţi economici)
•ANV (Autoritatea Naţională a Vămilor) (control fizic şi documentar persoane fizice şi agenţi economici)
•DFP (Direcţiile Finanţelor Publice) x 42 – control financiar agenţi economici şi persoane fizice
Ministerul Sănătăţii
•Direcţia Control şi Administrare (control instituţional)
•Agenţia Naţională a Medicamentului (control agenţi economici)
•DSP (Direcţii judeţene de Sănătate Publică) x 42 (control agenţi economici şi persoane fizice)
•Direcţia de Sănătate Publică şi Control în Sănătate Publică (control instutuţional)
MDRT
•Corpul de Control
•Direcţia Control şi verificarea fondurilor comunitare (control instituţional şi la agenţi economici)
•Direcţia generală Control pentru Turism (control agenţi ecomomici turism)
•Inspectoratul de Stat în Construcţii (control agenţi economici şi persoane fizice
MECTS
•Corpul de Control
•Direcţia Inspecţie Şcolară (control instituţional)
•Inspectoratele Şcolare (control instituţional)
•ANST (Agenţia Naţională pentru Sport şi Tineret) (control instituţional)
MADR
•ANPA – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Agricultură – Control resurse şi servicii
•Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor – control marfuri
MApN
•Corpul de Control şi inspecţie (control instituţional)
•Direcţia instanţelor militare (control judiciar)
•Direcţia prevenire şi investigarea corupţiei şi fraudelor (control)
•Statul major general – Poliţia Militară – Parchete Militare
