Primele efecte ale crizei din Grecia se fac simțite în România. Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute, iar statul se împrumută la costuri din ce în ce mai mari. Însă panica ce se poate răspândi pe piețe poate crea probleme mult mai mari. Între timp, românii care au ales o vacanță de neuitat în insulele grecești trebuie să plece cu portofelul plin de bani, deoarece cardul este un obiect nefolositor, comercianții preferând cash-ul. De asemenea, se așteaptă greve și posibile proteste publice, scrie RomaniaLibera.ro.Grecii golesc bancomatele, își fac provizii de alimente și de carburanți. Referendumul ce va fi organizat pe 5 iulie, în urma eșecului negocierilor cu creditorii externi, a creat panică, fenomenul propagându-se pe piețele internaționale. Acțiunile europene sunt în scădere, la fel și prețul petrolului. Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au înregistrat luni cele mai mari scăderi dintre monedele şi obligaţiunile statelor din estul Europei. Costurile de împrumut ale Italiei, Spaniei şi Portugaliei au crescut puternic, iar cele ale României s-au majorat și ele. “Piețele vor fi atente și la celelalte economii vulnerabile, iar România va fi afectată prin costuri mai mari ale dobânzilor. De aceea nu trebuie să te grăbești să aderi la moneda unică. Important este să avem politici fiscale care să nu fragilizeze echilibrul nostru bugetar. În acest context nu trebuie să ne creștem deficitele peste măsură. Depindem foarte mult de ameliorarea procesului de colectare. Este bine să continuăm înțelegerea cu FMI și Comisia Europeană. Cât privește schimburile noastre intracomunitare, care reprezintă 70% din volumul total al exporturilor, acestea nu vor fi afectate de criza din Grecia”, a precizat, pentru „România liberă“, economistul Daniel Dăianu.
Și europarlamentarul Theodor Stolojan este de părere că, în ceea ce ne privește, efectele crizei grecești vor fi limitate. “BNR a luat o serie de măsuri pentru a preveni ieșirea de capital, iar pentru cei care au depozite la băncile grecești din România acestea sunt garantate de stat până la 100.000 de euro pe depozit. Pe termen scurt, vor fi oscilații ale cursului de schimb”, ne-a spus Stolojan. Însă panica se poate răspândi. “Macedonia, care nu este stat membru, a luat măsuri ca să prevină ieșirile de bani din băncile cu capital grecesc. Și statul român poate restricționa circulația capitalurilor, limitând retragerile din bănci”, arată europarlamentarul.
Cu toate acestea, agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a avertizat recent că ar putea retrograda ratingurile mai multor țări din regiune, printre care și România, pe fondul crizei din Grecia. Acest lucru ar scumpi costurile de împrumut ale României. Iar un studiu Capital Economics arată că o retragere dezordonată a Greciei din uniunea monetară ar putea pune în pericol statele răsăritene foste comuniste, inclusiv România. Mecanismul de transmitere ar fi o reducere a exporturilor către Grecia în condiţiile în care economiile est-europene sunt foarte dependente de bunăstarea economiilor vestice. “Având în vedere amploarea schimburilor comerciale, nu este surprinzător că exporturile est-europene au urmat îndeaproape creșterea economică din zona euro”, se arată în raport.
În România există patru bănci cu capital elen (Alpha Bank, Banca Românească, Banc Post şi Piraeus), care deţin 19,5% din capitalul social aferent sectorului bancar românesc (capitalul austriac deţinând 23% din total, iar cel românesc 20%). Practic, riscul ar fi ca, intrând în pană de bani, băncile din Grecia să retragă împrumuturile acordate subsidiarelor lor din România.
Potrivit bancherul.ro, datoriile celor patru banci româneşti cu capital grecesc faţă de băncile-mamă din Grecia se ridică la 15 miliarde de lei, adică o treime din totalul activelor deţinute în România, în valoare de 44 miliarde lei, şi la 65% din volumul depozitelor atrase de la clienţi, de 24 miliarde lei.
Oficialii BNR dau asigurări că nu vor permite băncilor elene să îşi retragă banii din subsidiarele lor româneşti. Practic, BNR va merge până la a suspenda dreptul de vot al acţionarilor băncilor elene. „Am cerut instituţiilor bancare cu acţionariat grecesc să încheie un acord cu băncile-mamă, astfel încât să compensăm expunerile băncilor noastre cu sursele atrase de la acţionari. Ar rămâne să mai plătim doar o mică parte, care nu ne va pune probleme”, spune Niculae Cinteză, citat de Bursa.ro. El pretinde că rata de solvabilitate a băncilor elene este bună, de 17%, însă în Raportul asupra Stabilităţii Financiare pentru 2014 elaborat de BNR această rată apare ca fiind de 11,7%, cea mai mică din România. BNR ar putea să suspende dreptul de vot pe care băncile greceşti îl au în calitate de acţionari ai unor operatori bancari de la noi, în cazul în care primele dintre acestea ar intra în incapacitate de plată, mai susţine Cinteză.
Într-un comunicat de presă remis ieri, Piraeus Bank a ţinut să precizeze că activitatea bancară este la normal. “Nu sunt implementate politici de control de capital, nu sunt închise băncile și nici nu sunt limitate operațiunile”. Clienții Piraeus Bank România beneficiază de prevederile privind garantarea depozitelor prin Fondul de Garantare a Depozitelor de până la 100.000 de euro.
Un comunicat de presă liniştitor a venit ieri şi din partea Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), asociaţie ce reuneşte bănci cu capital francez, austriac, italian şi olandez. Potrivit CPBR, indiferent ce măsuri vor fi adoptate în Grecia în aceste zile, impactul asupra pieţei româneşti va rămâne limitat. „Situaţia din Grecia nu afectează operaţiunile zilnice de pe piaţa românească, băncile membre ale CPBR desfăşurând tranzacţii cu clienţii băncilor româneşti cu acţionariat grecesc la fel ca şi până acum, adică normal şi stabil din punct de vedere al operaţiunilor interbancare.”
Citiți mai mult AICI
