Unele tablouri pictate de artiştii din şcoala clujeană au ajuns să valoreze sute de mii de dolariClujul a devenit unul dintre oraşele care dau tonul la nivel mondial în arta contemporană. Artişti precum Adrian Ghenie, Leonardo Silaghi, Mariana Cornea, Andreea Radu ori Tudor Scripor au devenit branduri culturale de nivel mondial. În luna septembrie, Huffington Post includea Clujul pe poziţia a treia în topul primelor 10 oraşe din lume care au un cuvânt de spus în tendinţele care definesc arta contemporană. Deja, experţii în cultură vorbesc de o adevărată şcoală clujeană de pictură.
Adrian Ghenie, pictura ironică
Numele unui tânăr pictor din Transilvania este pe care să se transforme într-un adevărat brand mondial. Este vorba de Adrian Ghenie. Despre succesul lui incredibil au început să scrie publicaţii de prestigiu, precum The Wall Street Journal. Şi asta după ce o expoziţie organizată în luna martie la Galeria Pace din New York s-a transformat într-un succes proporţii.
Cele 13 tablouri expuse de Adrian Ghenie au fost vândute, toate, cu sume cuprinse între 65.000 şi 350.000 de euro. Succesul de la New York a venit în continuarea unei serii de vânzări înregistrate în Europa. În luna februarie, în cadrul unei licitaţii organizate la Londra de Sotheby’s, tabloul intitulat „Dr. Mengele 2” a fost vândut pentru mai mult de 140.000 de euro. De fapt, în ultimii 2-3 ani, cota de piaţă a tablourilor lui Adrian Ghenie a crescut constant. În anul 2012, tabloul său, „Studiu pentru bătaia cu plăcinte” a fost vândut în cadrul unei licitaţii organizată de Casa Tajan din Paris pentru aproape 53.000 de euro.
În anul 2011, tot la galeria Sotheby’s Londra, lucrarea „Gară în afara timpului” a fost vândută cu peste 14.000 de euro. Publicul american a remarcat îndeosebi serie de portrete în care figurile odioase ale unor dictatori erau parodiate. Adrian Ghenie îi umileşte pe dictatori prin faptul că îi pictează ca şi cum ar fi subiectul unei bătăi cu plăcinte, în stilul comediilor spumoase din perioada interbelică. Feţele desfigurate ale dictatorilor portretizaţi de Adrian Ghenie produc amuzament şi, în acelaşi timp, servesc sentimentului de dreptate.
Tablourile sale demolează miturile clădite pe atitudini monumentale, prin care tiranii desfiguraţi de plăcintele pictate de tânărul transilvănean au vrut să rămână în istorie. De fapt, ideea parodiilor realizate cu ajutorul bătăilor pictate cu plăcinte a fost cea care a determinat o cotitură fundamentală în arta lui Adrian Ghenie.
Succesul său la nivel internaţional a început cu o lucrare inspirată dintr-un sketch din 1941 al unor comedianţi americani, care aveau ca puncte forte tocmai bătaia cu plăcinte. Evoluţia artei lui Adrian Ghenie este cu atât mai spectaculoasă, cu cât, în anul 2001, când tânărul transilvănean a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj, stilul său de a picta era unul convenţional, care aducea mai curând a secol XIX, după cum mărturiseşte chiar el.
Dezamăgit de limitele pe care simţea că şi le-a impus el însuşi propriei sale creaţii, Adrian Ghenie a decis să se mute la Viena, unde voia să ducă o viaţă obişnuită. Însă acest proiect i-a eşuat total. Adrian Ghenie priveşte acum cu umor acea perioadă. „Stăteam într-un apartament de rahat, fără bani, fără un business şi mâncam conserve de ton de 50 de cenţi bucata. Aşa că am decis să mă întorc acasă. Mă gândeam că voi avea parte de aceeaşi viaţă ca la Viena, dar, măcar, acasă aveam prieteni cu care să râd”, spune artistul ardelean.
Tudor Scripor, iconarul apreciat peste Atlantic
Printre pictorii clujeni din noua generaţie se numără şi unii care folosesc în continuare canoane vechi de milenii, în loc să utilizeze resursele oferite de modernism. Un astfel de pictor este Tudor Scripor, unul dintre cei mai renumiţi specialişti în iconografie bizantină. El este absovent al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din Cluj.
Pentru a-şi realiza icoanele, Tudor Scripor foloseşte, de exemplu, foiţă de aur confecţionată manual. El este cel care loveşte cu ciocanul fărâmele de metal preţios până când acestea se transformă în foiţe numai bune pentru a reda aura sfinţilor. Foiţa este lipită cu ajutorul unei substanţe incolore, obţinută prin macerarea elitrelor unor gândaci în alcool. Arta sa i-a adus celebritatea la nivel internaţional. Tudor Scripor este primul român invitat să predea artă bizantină la celebrul colegiu Beato Angelico din Milano.
Tot el predă artă bizantină şi la University of Arizona, din Statele Unite ale Americii. Aici, el l-a cunoscut pe senatorul republican John McCain, fostul contracandidat al lui Barack Obama la alegerile prezidenţiale din SUA. John McCain a cumpărat icoane pictate de Tudor Scripor, iar tânărul artist clujean a fost invitat la masă de către senatorul american. ”Ştiam că este o persoană importantă, dar nu ştiam exact cine este. Mă cam miram că are secretar şi consilieri. Abia când am ajuns acasă, la Cluj, l-am văzut la televizor şi i-am spus soţiei: Uite, lui i-am vândut icoane. Nu m-a crezut nici ea până când nu i-am arătat actele”, povesteşte cu umor Tudor Scripor.
Meritul unei generaţii
Preşedintele Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Moroşanu, spune că ”de câţiva ani, Clujul, din punctul de vedere al artei contemporane, a devenit un reper la nivel european şi la nivel mondial. Articolele din ziarele de specialitate din străinătate stau mărturie în acest sens. Putem vorbi de o şcoală de pictură clujeană, în cristalizarea căreia Universitatea de Artă şi Design şi Fabrica de Pensule au un mare merit. Adică vreau să spun că acest succes nu este meritul unei persoane sau instituţii, ci meritul unei generaţii de artişti care au studiat la Cluj şi care au reuşit apoi să cucerească lumea. Arta plastică va fi unul dintre pilonii candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021”, a spus Florin Moroşanu.