Subiecul zilei în presa internațională e legat de alegerile anticipate din Israel. Miza este mare, rezultatul poate influența întreaga situație din Orientul Mijlociu. Premierul Benjamin Netanyahu ar putea pierde de această dată puterea, după trei mandate consecutive. “Bibi sau Buji”. Este titlul articolului de fond din Le Monde. Deci, cine sunt cei doi “grei” ai politicii israeliene care se înfruntă în aceste alegeri?, se întreabă comentatorii RFI România.Primul, Bibi, evident mai cunoscut, e premierul Benjamin Netanyahu. Dar acum are un contracandidat serios: Uniunea Sionistă, de centru-stânga, condusă de Ițac Herzog, poreclit Buji. Acesta s-a aliat cu formațiunea de centru a lui Tzipi Livni. Un timp, alianța a fost umăr la umăr cu Likud, partidul lui Netanyahu. Însă pe ultima sută de metri a campaniei, formațiunea premierului a început să scadă în sondaje. Asta pentru că, așa cum notează Le Monde, Netanyahu nu luptă doar contra alianței de centru stânga, ci și contra lui însuși, contra uzurii, pentru că nu a venit cu nicio propunere și nici o idee nouă în timpul campaniei. Iar șantajul pe tema securității naționale și a păstrării granițelor Israelului de după 1967 pare că nu mai funcționează asupra multor alegători.
Mai e un aspect demn de luat în seamă. O forță politică nouă ce ar putea obține locuri importante este Lista unită a partidelor arabe. Pentru prima data în istoria Israelului, acestea au reușit să-și depășească divergențele ideologice. Ar putea să obțină chiar 14 locuri, potrivit sondajelor. Arabii israelieni reprezintă 20% din populație. Spectrul politic este însă fărâmițat, cu o mulțime de partide mici care vor obține cel mult zece locuri, ceea ce înseamnă negocieri dificile și lungi pentru formarea unei coaliții. Ar putea însemna de asemenea că pentru prima dată în istorie Israelul va avea un guvern de uniune națională. Scrutinul este unul national direct, proporțional, în care alegătorii votează pentru un partid și nu pentru un candidat direct pentru postul de premier, cum s-a întâmplat în 1996 și 1999.
Alegerile de astăzi au loc la doar 22 de luni după cele precedente, sunt alegeri anticipate. Dacă e să ne amintim, pe 8 decembrie, Knessetul și-a votat autodizolvarea. Benjamin Netanyahu a explicat că era necesar din pricina paraliziei guvernului. Paralizia a apărut după ce un proiect de lege controversat , ce definea Israel drept “stat evreu” s-a lovit de opoziția a doi miniștri centriști, Yair Lapid și Tzipi Livni. Pentru că nu au acceptat proiectul, au fost demiși de premier.
Abia pe 25 martie, după ce Comisia electorală va anunța rezultatele, președintele Reuven Rivlin va declanșa oficial consultările pentru formarea unei coaliții. Prima șansă va reveni unui partid ieșit pe una dintre primele poziții și care ar avea cele mai mari șanse să reunească cele 61 de mandate necesare. Pentru asta, are la dispoziție 42 de zile.
Citiți mai mult AICI
