Una dintre figurile distincte ale cinematografiei sfârşitului de secol XX, început de secol XXI, actriţa Geraldine Chaplin, va fi celebrată la cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), care va avea loc între 1 – 10 iunie 2012, la Cluj-Napoca, şi între 13 şi 17 iunie, la Sibiu. Celebra actriță va primi Premiul pentru întreaga carieră oferit unei personalităţi din cinematografia mondială, în cadrul Galei de închidere a festivalului, de pe data de 9 iunie.
Geraldine Chaplin se naște pe 31 iulie 1944, fiind cel de-al patrulea copil al lui Charlie Chaplin și primul dintre cei opt pe care legendarul actor (numit de presa internatională cel mai mare star de film din lume) i-a avut cu cea de-a patra soție, Oona O’Neill, fiica dramaturgului Eugene O’Neill. De-a lungul vieții, asemănarea izbitoare cu tatăl ei și numele Chaplin aveau să atragă o atenție considerabilă asupra ei şi carierei artistice.
Peste 100 de filme în 60 de ani de cinema
Tatăl ei a fost cel care a adus-o pentru prima dată în fața camerei de filmat, într-un rol minor din Limelight (1952). De atunci, timp de 60 de ani actrita Geraldine Chaplin a jucat in peste 100 filme, construindu-şi propria identitate, diferită de a părintelui ei, în jurul unei cariere impresionante. Aerul enigmatic și vulnerabil, privirea pătrunzătoare și forța interioară pe care o emană au propulsat-o în roluri dramatice de substanță, în filmele unor cineaști precum David Lean, Robert Altman, Pedro Almodovar, Carlos Saura, Claude Lelouch, Martin Scorsese, Alain Resnais, Jacques Rivette sau Franco Zeffirelli.
Geraldine Chaplin și-a petrecut doar primii opt ani din viață în orașul natal, Santa Monica (California), „vânătoarea de vrăjitoare” (comuniste) a perioadei McCarthy forțând mutarea întreagii familii în Elveția. Pentru că visa să fie balerină, a studiat la Royal Ballet School din Londra, însă a realizat în câțiva ani că prestațiile ei sunt mediocre și că „nu poți fi mediocru când porți numele Chaplin”.
Născută pentru cea de a şaptea artă
Cealaltă opțiune artistică a fost actoria, cea în care numele i-a deschis enorm de multe uși, după cum povestește adeseori actrița în interviurile date presei internationale. La scurt timp, în 1965, apărea pe afiș lângă Jean-Paul Belmondo, în “Par un beau matin d’été” (r. Jaccques Deray), și alături de Omar Sharif în succes cinematografic “Doctor Jivago” (r. David Lean), ecranizare după romanul lui Boris Pasternak, ce i-a adus și prima nominalizare la Globurile de Aur din carieră. În 1967, a început cea mai prolifică și interesantă perioadă din cariera actriței, marcată de întâlnirea cu regizorul spaniol Carlos Saura. E anul în care a debutat relația lor și s-a lansat celebrul thriller psihologic “Peppermint Frappé” (laureat cu Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin), în care actrița este ținta obsesiei unui bărbat. Au urmat “Ana and the Wolves” (1973), “Cría cuervos” (Premiul Special al Juriului, Cannes, 1976), “Elisa, vida mía” (1977) sau “Mamá cumple cien años” (1979), filme care i-au consolidat reputația de actriță exigentă și de o profunzime rară.
Vorbind fluent în spaniolă, franceză și engleză, Geraldine Chaplin s-a mișcat cu ușurință între cele trei cinematografii. În aceeași perioadă, impresionat de talentul ei, cineastul american Robert Altman i-a oferit un rol de reporter BBC în “Nashville” (1975), care i-a mai adus o nominalizare la Globul de Aur pentru Cea mai bună actriță în rol secundar. A distribuit-o apoi în “Buffalo Bill and the Indians” (1976) și “A Wedding” (1978), iar ca producător în “Welcome to L.A.” (nominalizare la premiul BAFTA, 1976) sau “Remember My Name” (1978), ambele filme regizate de Alan Rudolph. Cu rolul soției criminale din “Remember My Name”, Geraldine Chaplin avându-l partener de platou pe Anthony Perkins, a cucerit presa de pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic.
Filmografia ei cuprinde roluri remarcabile și în producţiile “L’amour par terre” (r. Jacques Rivette), “La vie est un roman” (r. Alain Resnais), “The Age of Innocence” (r. Martin Scorsese), “Jane Eyre” (r. Franco Zeffirelli), “Hable con ella” (r. Pedro Almodovar), “En la ciudad sin límites” (r. Antonio Hernández) – premiul Goya pentru Cea mai bună actriță în rol secundar – sau filmul horror “El Orfanato” (r. Juan Antonio Bayona). În 1992, a fost pusă în ipostaza inedită de a o juca pe bunica sa, Hannah Chaplin, în filmul biografic despre tatăl ei, Charlie Chaplin, regizat de Richard Attenborough. Interpretarea i-a adus încă o nominalizare la premiile Globul de Aur pentru acel an.
Alături de Jane Fonda şi Pierre Richard, într-o proiectie cinema 2011 la Cluj
La TIFF 2012, spectatorii o vor vedea pe Geraldine Chaplin în câteva dintre filmele sale, inclusiv într-unul dintre cele mai recente, “Et si on vivait tous ensemble?” (r. Stéphane Robelin, 2011), în care apare alături de Jane Fonda şi Pierre Richard. Comedia are ca protagoniști cinci prieteni vechi care decid, atunci când unul dintre ei suferă un infarct, să se mute împreună, ca alternativă la azilul de bătrâni. Un student (Daniel Brühl) care face o cercetare despre populația îmbătrânită a Franței, supraveghează „experimentul”. Filmul a avut premiera mondială anul trecut, la Festivalul Internațional de Film de la Locarno.
