Doi dintre liderii PDL, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, fost primar general al Bucureștiului șii fost vicepremier, în prezent prim-vicepreședinte al partidului, și deputatul Petru Călian au primit cea mai înaltă distincție oferită de Mitropolia Ortodoxă a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Este vorba de distincția Cruca Transilvană, care le-a fost oferită ieri, la mănăstirea Nicula, folosită în prezent de cultul ortodox după ce a fost confiscată, în anul 1948, de către Securitate, greco-catolicilor.Cei doi politicieni au fost decorați de către episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, PS Vasile Someșanul. Ei au asistat la Sfânta Liturghie, apoi au primit decorația. Motivele pentru care au fost răsplătiți sunt legate de fondurile publice dirijate către mănăstirea folosită de Biserica Ortodoxă Română. Decorația le-a fost acordată deși ambii politicieni au fost implicați în nenumărate scandaluri. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Ortodoxe, părintele Bogdan Ivanov, a admis că Biserica a luat la cunoștință scandalurile în care sunt implicați cei doi politicieni, însă a luat în calcul doart contribuția lor la ”rectitorirea mănăstirii Nicula”, în fapt, la construirea, din bani publici, a unui luxos complex de clădiri în incinta mănăstirii.
Scandaluri grave
Dacă fostul ministru Adriean Videanu a fost acuzat, în presă, în repetate rânduri, de implicare în scandaluri cu iz de corupție, cazul deputatului Petru Călian este mult mai grav. Parlamentarul clujean este protagonistul unui imens scandal sexual, numit în presă ”Bordelul Natașei”. Practic, el este acuzat că ar fi beneficiat de serviciile unor prostituate, dintre care unele minore, care ”prestau” în bordelul înființat de o basarabeancă, Natalia Strechi, sub paravanul unui bar de noapte care funcționa în centrul orașului, pe strada Baba Novac. Petru Călian are calitatea de martor în dosarul instrumentat de către procurorii DIICOT Cluj. Însă declarațiile unora dintre prostituate, precum și cele ale fostului său consilier, Mihai Szeplekan, în prezent consilier județean, arată că Petru Călian ar fi dus prostituatele inclusiv în hotelul parlamentarilor din București, unde cazarea sa era plătită din bani publici. Deputatul clujean a negat toate aceste declarații. El a recunoscut că a fost în bordelul Natașei, dar a spus că a făcut acest lucru pentru a se documenta pentru un proiect de lege referitor la regimul general al contravențiilor. Scandalul cu pricina a implicat o lungă serie de politicieni și de oameni de afaceri din Cluj. Informația referitoare la acordarea decorației pentru Petru Călian a fost publicată prima oară de jurnalista Ruxandra Hurezean, pe blogul său, www.gazetino.wordpress.com.
Traseu politic sinuos
De asemenea, Petru Călian a fost criticat pentru traseul său politic sinuos. El a fost ales consilier local și apoi deputat pe listele PRM, dar apoi a trecut la Partidul Conservator. În cele din urmă, Petru Călian a ajuns în PDL, partid din partea căruia a fost reales parlamentar.
Mănăstire revendicată
O altă problemă este aceea că fondurile publice pentru mănăstirea Nicula au fost alocate ilegal. Și asta pentru că orice lucrări de construire sunt interzise până la finalizarea procesului de revendicare pornit de Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, în care se judecă cu Mănăstirea ortodoxă Nicula. Procesul de revendicare se află pe rolul Tribunalului Bacău. Există o ordonanță președințială, pronunțată de fostul președinte al Judecătoriei Gherla, Vasile Grunea, prin care orice lucrări sunt interzise în incinta mănăstirii. Însă această ordonanță este nesocotită de către călugării din mănăstire.
Cel mai important centru de pelerinaj
Mănăstirea Nicula este cel mai important centru de pelerinaj din Transilvania. Ea adăpostește o icoană pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, despre care rapoartele armatei austriece atestă că ar fi lăcrimat la începutul secolului al XVIII-lea. Icoana a fost luată de stăpânul domeniului Nicula, contele Gaspar Kornis. Sătenii au cerut în Justiție înapoierea icoanei. În cele din urmă, icoana a ajuns la Curtea de la Viena, care a expus-o în catedrala Sfântul Ștefan până la finalizarea procesului. În cele din urmă, împăratul austriac a decis ca icoana să fie așezată într-o biserică ridicată pe dealul Niculii, aparte față de biserica parohială din sat, unde să poată fi adorată de orice credincios, indiferent de religia sau de etnia sa. Treptat, în jurul bisericii a luat naștere un schit al călugărilor greco-catolici bazilieni. Schitul a fost ridicat la rangul de mănăstire de către cardinalul Iuliu Hossu. În perioada interbelică, mănăstirea a fost declarată drept sanctuar marian de către Papa Pius al XI-lea. În anul 1948, Biserica Greco-Catolică a fost interzisă, iar mănăstirea a fost confiscată de Securitate și dată în administrarea ortodocșilor.
