Alegătorii croaţi s-au prezentat la urne duminică (27 decembrie) pentru a-şi alege următorul preşedinte, pe fondul adâncirii crizei economice şi al temerilor legate de sporirea corupţiei. Doisprezece candidaţi au concurat pentru a-l înlocui pe actualul preşedinte Stipe Mesic, al cărui mandat, al doilea, se încheie în februarie.
Peste 4,4 milioane de alegători au fost aşteptaţi la urne, duminică, în cadrul scrutinului prezidenţial din Croaţia. Este pentru a treia oara de la obţinerea independenţei, în 1991, când în această ţară se organizează alegeri pentru desemnarea şefului de stat. Misiunea principală a viitorului preşedinte este de a integra fosta republică iugoslavă în Uniunea Europeană, relatează AFP.
Din cele 4,4 milioane de alegători, 400.000 sunt din diasporă, în special din Bosnia vecină. 12 candidaţi s-au înscris în acest prim tur de scrutin. Cum nici un candidat nu a obţinut majoritatea absolută, un al doilea tur va fi organizat la 10 ianuarie.
Actualul preşedinte Stipe Mesici, care conduce Croaţia din 2000 si a integrat ţara în NATO în 2009, nu mai poate participa, Constituţia limitând mandatele unui şef de stat la două, fiecare de câte cinci ani.
Relansarea economică a ţării, afectată de o recesiune gravă, şi eradicarea corupţiei la nivel înalt, precum şi aderarea la UE înainte de 2012 au fost principalele subiecte ale campaniei electorale.
