Taste of Transylvania, festivalul care aduce împreună bucătari cu stele Michelin și bucătărese de la țară

Bucătărese din satele transilvănene vor găti cot la cot cu bucătari străini cu stele Michelin, într-un eveniment gastronomic internațional. La finalul lunii, acestava combina pasiunea pentru gătit cu istoria. Festivalul Taste of Transylvania va oferi publicului acces la mai mult de 100 de feluri de mâncare preparate în stil tradițional sau reinterpretate. Festivalul este programat de Rusaliile greco-catolice și ortodoxe, în perioada 29-30 mai, pe domeniul castelului princiar din Gilău.

Unul dintre cele mai rafinate evenimente gastronomice este programat să aibă loc pe un vechi domeniu nobiliar din inima Transilvaniei. Doamne care gătesc pentru familiile lor sau pentru cârciumi locale din satele lor vor găti alături de bucătari renumiți din mai multe țări europene. Aceștia vor încerca să reinterpreteze preparate precum ardei umpluți sau sarmale, iar bucătăresele, care vor găti aceleași preparate după rețete vechi de sute de ani vor trebui să valideze sau nu creațiile reprezentanților marilor restaurante, spune unul dintre organizatorii festivalului Taste of Transylvania, Adorjan Trucza.

Festivalul va avea loc pe domeniul castelui nobiliar Barcsay din Gilău. Acest castel, care a aparținut arhiepiscopilor romano-catolici ai Transilvaniei, apoi mai multe familii nobiliare, a fost restaurat grație eforturilor Fundației Tradiții Transilvane din Cluj, care a atras fonduri europene. Acum, rolul acestui castel este cel de centru cultural, spune reprezentantul fundației, Ferenc Kovacs, cel care conduce și restaurantul Bulgakov din Cluj-Napoca.

Castelul a aparținut mai multor familii aristocratice, care au dat principi sau guvernatori ai Transilvaniei. Așa ar fi familiile Rakoczi, Banffy sau Barcsay. Acolo au locuit și personalități precum Regina Isabela Zapolya a Ungariei, dar și familia lui Mihai Viteazul.

După decenii de abandon și degradare, Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău, unul dintre cele mai importante monumente istorice din județul Cluj, își recapătă strălucirea de odinioară. Printr-un efort monumental de restaurare, această construcție semeață, care a fost martora unora dintre cele mai dificile momente ale istoriei Transilvaniei se transformă dintr-o ruină uitată într-un centru cultural de rang european.

Situat la doar câțiva kilometri de Cluj-Napoca, pe locul unde odinioară se ridica un castru roman și, ulterior, o cetate medievală de piatră, castelul din Gilău reprezintă o sinteză perfectă de stiluri arhitecturale, de la rigoarea goticului la eleganța Rrenașterii.

O istorie de peste șapte secole: de la episcopi la principi

Castelul din Gilău nu este doar o clădire, ci o cronică vie a puterii în regiune. Prima atestare documentară a unei cetăți în acest loc datează din secolul al XIII-lea și era, inițial, o reședință fortificată a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, cu sediul în Alba Iulia.

Repere istorice fundamentale:

• Era Rákóczi: În secolul al XVII-lea, principele Gheorghe Rákóczi I a transformat cetatea într-un castel nobiliar în stil renascentist și i-a adăugat cele patru turnuri de colț specifice, care îi dau și astăzi aspectul impunător.

• Moștenirea Bánffy: La începutul secolului al XIX-lea, domeniul a intrat în posesia familiei Bánffy, care a reamenajat parcul castelului în stil englezesc și l-a transformat într-o oază de relaxare pentru elita vremii.

• Perioada comunistă: Ca multe alte reședințe nobiliare, castelul a fost naționalizat și a servit timp de decenii drept școală-internat pentru copiii cu nevoi speciale, perioadă în care detaliile arhitecturale de valoare au suferit degradări severe.

Restaurarea: un pariu câștigat cu timpul

Salvarea castelului a venit dintr-o colaborare exemplară între moștenitorii familiei Barcsay (rudele familiei Bánffy; descendenți ai principelui Akos Barcsay), autorități și finanțatori externi. Procesul de restaurare, început în urmă cu câțiva ani, a fost unul meticulos, vizând nu doar consolidarea zidurilor, ci și recuperarea elementelor decorative originale.

Ce pot vedea vizitatorii astăzi:

1. Blazoanele nobiliare: Sculpturile în piatră ale familiilor Rákóczi și Bánffy, curățate și expuse în locurile lor de onoare.

2. Sălile boltite: Spații interioare care au fost redate circuitului public, care servesc acum drept săli de expoziție și centre de conferințe.

3. Parcul dendrologic: O suprafață vastă de teren unde au fost replantați arbori ornamentali, după planurile peisagistice de acum două sute de ani.

Un nou hub cultural pentru regiunea Clujului

Castelul din Gilău nu își propune să fie doar un muzeu static. Strategia de administrare pentru 2026 vizează transformarea domeniului într-un spațiu viu, capabil să găzduiască evenimente diverse, de la festivaluri de muzică veche și târguri de meșteșuguri, până la tabere de vară pentru tinerii artiști.

Preafericitul Claudiu, în Pastorala de Paști 2026: Lumina care schimbă privirea asupra lumii