Până în secolul al XIX-lea, românii marcau trecerea în Noul An în manieră bizantină, nu în manieră Occidentală. Ziua de 1 ianuarie era importantă doar pentru că atunci erau celebrate concomitent două sărbători religioase importante: Tăierea Împrejur a Domnului Isus Cristos și Sfântul Vasile cel Mare.
Când era serbat Anul Nou?
Românii celebrau trecerea în noul an în conformitate cu calendarul bisericesc bizantin, la 1 septembrie, când era sărbătoarea Indictionului.
În Occidentul latin, de unde veneau membrii Familiei Regale și unde începuseră să fie educați membrii elitei politice și intelectuale românești din secolul al XIX-lea, tradiția trecerii în noul an era legată de 1 ianuarie și de Revelion.
Această celebrare a căpătat amploare datorită celebrărilor organizate la Palatul Regal din București de pe vremea Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta.
Model pentru întreaga națiune
Modul în care Suveranii României petreceau Sărbătorile de Iarnă a devenit un model pentru restul societății. Arhivele și presa vremii oferă detalii bogate despre modul în care Regele și Regina își petreceau aceste zile de sărbătoare.
De obicei, ziua de Ajun era petrecută de către Regele Carol I și de către Regina Elisabeta în doi. Cei doi suverani mergeau la un concert, se plimbau pe jos sau cu trăsura, uneori acordau audiențe și luau prânzul și cina în doi.
Cadouri regale pentru angajați
Regii nu își neglijau colaboratorii apropiați, cărora le pregăteau cadouri de Crăciun. O frumoasă descriere a Crăciunului de la Cotroceniul regal datează din 1898, când Ferdinand, în vârstă de 33 de ani, era Principe Moștenitor, iar viitoarea Regină Maria avea doar 23 de ani:
”La 24 decembrie, avea loc la Cotroceni serbarea pomului de Crăciun. Cu două săptămâni înainte, începeau pregătirile de tot felul. Grădinarul de la Castelul Peleș trimitea un brad înalt și frumos, pe alese, Benghenau, inspectorul silvic de pe domeniul de vânătoare al Principelui trimitea vânat.
Bruning, administratorul moșiei Principelui, Poienii, de lângă Iași, trimitea vâsc, din ordinul Principesei, care ținea la tradiția englezească de a împodobi de Crăciun camerele cu vâsc.
De la Nurenberg, din Germania, se aduceau podoabe pentru pom. Erau cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată; soseau colete întregi pentru că erau ieftine de tot. Intendentul pregătea listele de cadouri. Fiecare om de la Curte, începând de la cel mai mic și până la cel mai înalt demnitar primea un cadou la pomul de Crăciun”, scria Eugeniu Arthur Buhman, în memoriile sale, ”Patru decenii în serviciul Casei Regale a României”.
Citește și:
