Principesa Margareta, o viaţă de luptă
Principesa Margareta a României este cea mai mare fiică a Majestăţilor Lor Regele Mihai I şi Regina Ana. Ea a venit pe lume în 26 martie 1949, în exil, la Lausanne, în Elveţia. Alteţa Sa Regală este prima în linia de succesiune la Coroana României şi a 82-a în linia de succesiune la Coroana Marii Britanii. Naşul său de botez a fost Principele Filip, Duce de Edinburgh, soţul Majestăţii Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi unchiul Principesei Margareta. Principesa Moştenitoare a României este rudă cu Familia Regală Britanică, atât prin intermediul Principelui Filip, cât şi prin intermediul străbunicii sale, Regina Maria a României, care era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. De asemenea, Principesa Moştenitoare Margareta a României este rudă apropiată cu M.S. Regele Felipe al VI-lea al Spaniei, cu Marele Duce Henri de Luxemburg, cu M.S. Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, cu Familia Regală a Danemarcei, precum şi cu Familiile Regale ale Greciei şi Serbiei, cu Familia Imperială şi Regală a Austriei şi Ungariei şi cu multe alte familii regale sau princiare din întreaga Europă.
ASR Principesa Margareta a României a studiat la şcoli din Italia, Elveţia şi Marea Britanie. La 14 ani, a revenit în Elveţia, unde a studiat la Liceul Francez din Lausanne şi a obţinut bacalaureatul francez. La finalul liceului, a plecat un an la Florenţa, pentru a locui cu bunica sa, Regina Elena a României. La sfatul Majestăţii Sale, Principesa Margareta a României a plecat să studieze la Universitatea din Edinburgh, pe care a absolvit-o în anul 1974, cu licenţă în Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional Public.
O perioadă, Alteţa Sa Regală a lucrat în diferite universităţi britanice şi pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Din 1983, s-a mutat la Roma, unde a lucrat pentru Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, iar din 1986 s-a alăturat Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii. În toamna anului 1989, în contextul în care devenea tot mai evident că un val al schimbării lovea Europa controlată de Uniunea Sovietică, Principesa Margareta a României s-a mutat la Geneva, pentru a lucra, alături de tatăl Său, Majestatea Sa Regele Mihai I, în folosul românilor.
Munca în folosul românilor
Imediat după răsturnarea regimului comunist, în decembrie 1989, Alteţa Sa Regală a trimis în ţară trei transporturi de medicamente, alimente şi haine, în greutate de câte 40 de tone fiecare. În 18 ianuarie 1990, Alteţele Lor Regale Principesele Margareta şi Sofia ale României ajungeau în Bucureşti. Era pentru prima dată după mai mult de patru decenii când reprezentanţii Familiei Regale a României se întorceau în ţara de unde fuseseră alungaţi de comunişti. Întâlnirea Principesei Margareta a României cu ţara strămoşilor săi i-a schimbat destinul. Alteţa Sa Regală a decis să îşi dedice întreaga viaţă României. În 9 august 1990, la Versoix, a fondat Fundaţia Principesa Margareta a României. Cea mai mare fiică a Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi-a asumat funcţia de preşedinte, iar sora Sa, ASR Principesa Sofia a României, a devenit vicepreşedinte. Din primul Consiliu de Onoare al fundaţiei făceau parte personalităţi precum dramaturgul Eugen Ionescu, muzicianul lord Yehudi Menuhin, Principesa Ileana a României sau Principesa Irina a Greciei.
În 23 aprilie 1991, Fundaţia Principesa Margareta a României şi-a deschis o filială în România, iar în prezent a ajuns să aibă filiale în şase ţări. De la înfiinţare şi până acum, Fundaţia a atras multe milioane de euro în folosul românilor. Mai mult de 200.000 de persoane au beneficiat de sprijinul Fundaţiei.
În anul 1994, ASR Principesa Margareta a României l-a cunoscut pe un tânăr actor, care era implicat într-unul dintre primele programe de terapie prin artă derulat într-un orfelinat din România: Radu Duda. Între cei doi s-a legat o poveste de dragoste, iar cei doi s-au căsătorit la 21 septembrie 1996. Ulterior, soţul Principesei Margareta a României a primit titlul de Principe al României şi predicatul de Alteţa Sa Regală. Un an mai târziu, Majestatea Sa Regele Mihai I al României a promulgat noile Norme Fundamentale ale Familiei Regală. Acest act a fost semnat la 30 decembrie 1997, într-un gest reparator, intervenit exact la 50 de ani de când Regele României fusese şantajat de comunişti să semneze un act de abdicare nul de drept. Ca o paranteză, în 30 decembrie 1947, liderii comunişti i-au spus Regelui Mihai I că, dacă refuză să semneze actul de aşa-zisă abdicare, vor fi executaţi 1.000 de studenţi arestaţi de Guvernul bolşevic.
Prin noile Norme Fundamentale ale Familiei Regale a României, Regele Mihai I a renunţat la principiul legii salice şi a stabilit o nouă ordine de succesiune la Coroana României. Prin acest act, prima sa fiică, Margareta, a fost proclamată Principesă Moştenitoare. Actul Regelui Mihai I a fost interpretat în multiple feluri. Pe de o parte, el se înscrie în tradiţia bizantină a primului mileniu, când cel puţin patru împăraţi şi-au proclamat fiicele împărătese, iar unele dintre ele s-au numărat printre cele mai însemnate figuri istorice ale acestei părţi a lumii. Pe de altă parte, el pune în acord regulile referitoare la Familia Regală a României cu tratatele şi celelalte angajamente internaţionale asumate de România după căderea comunismului, care elimină orice discriminare referitoare la sex, religie, rasă sau orice alt criteriu de acest fel. Mai ales Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, la care România a aderat în 1993, stabileşte explicit eliminarea oricăror discriminări şi, mai mult, stabileşte că atunci când, în domeniul drepturilor omului, există un conflict între tratatele internaţionale din domeniu şi dreptul intern, sunt aplicabile cu prioritate normele de drept internaţional. În al treilea rând, decizia Regelui Mihai I a reprezentat o recunoaştere fără echivoc a importantului rol jucat de ASR Principesa Margareta a României în dezvoltarea ţării, după căderea comunismului.
10 ani mai târziu, în 30 decembrie 2007, Majestatea Sa Regele Mihai I a decis să îi acorde Principesei Moştenitoare Margareta a României titlul de Custode al Coroanei şi a stabilit ca fiica sa cea mare să preia cele mai multe dintre îndatoririle sale publice. La 1 martie 2016, din cauza vârstei şi a bolii, Majestatea Sa Regele Mihai I a renunţat la toate îndatoririle sale publice, care de atunci înainte sunt îndeplinite de succesoarea sa. Şi tot de la 1 martie 2016, titlul de Custode al Coroanei prevalează faţă de cel de Principesă Moştenitoare.
Radu al României, de pe scena teatrelor pe scena lumii
ASR Principele Radu al României s-a născut la Iaşi, în anul 1960. A absolvit unul dintre cele mai bune licee din capitala Moldova, Costache Negruzzi. Apoi, în anul 1984, a terminat cursurile Universităţii de Artă Teatrală ş Cinematografică din Bucureşti şi a început o carieră artistică ce avea să îl ducă pe scenele din numeroase ţări din întreaga lume. ASR Principele Radu al României a jucat mai întâi pe scenele teatrelor din Suceava, apoi din Iaşi, apoi a revenit în Bucureşti. În perioada 1990 – 1994, a devenit asistent universitar la instituţia de învăţământu superior pe care o absolvise. Însă, din anul 1999, ca urmare a înmulţirii angajamentelor sale publice din cadrul Familiei Regale şi în folosul românilor, ASR Principele Radu al României a fost nevoit să renunţe la cariera artistică. În schimb, a reuşit să continue să scrie, iar în prezent este unul dintre cei mai apreciaţi autori români de cărţi în care analizează cu luciditate condiţia României şi a elitelor sale. Pentru a-şi servi mai bine ţara, ASR Principele Radu al României a continuat să îşi aprofundeze studiile. În 2002, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare. Apoi, în 2006, a obţinut un doctorat în ştiinţe militare în cadrul Academiei Naţionale Militare, azi Universitatea Naţională de Apărae Regele Carol I. Ca o consecinţă a aprofundării studiilor sale în acest domeniu, în anul 2005, ASR Principele Radu al României a devenit colonel în rezervă al Armatei Române, al cărui singur mareşal în viaţă este Majestatea Sa Regele Mihai I.
Din 1999 şi până în 2008, ASR Principele Radu al României şi-a dedicat energia pentru sprijinirea României în două demersuri fundamentale pentru statutul său în lume: aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Împreună cu alţi membri ai Familiei Regale a României, în special alături de Majestăţile Lor Regele Mihai I şi Regina Ana şi de Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu al României a participat la Turneul Mileniului, una dintre cele mai inovatoare şi mai eficiente acţiuni de diplomaţie regală. În perioada 2002 – 2008, Alteţa Sa Regală Principele Radu al României a fost Înalt Reprezentat al Guvernului pentru Integrare, Cooperare şi Dezvoltare Durabilă. După succesul aderării României la Uniunea Europeană, ASR Principele Radu al României a decis să renunţe la această calitate, însă acest lucru nu a însemnat că a pus punct activităţii sale. În fiecare an, Familia Regală a României promovează interesele ţării în cel puţin 12 vizite oficiale în străinătate şi în numeroase angajamente publice în ţară. De asemenea, ASR Principele Radu al României şi-a asumat susţinerea eforturile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Semnele de recunoştinţă faţă de activitatea membrilor Familiei Regale a României sunt tot mai evidente. În martie 2015, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României au devenit cetăţeni de onoare ai judeţului Cluj. Ulterior, Parlamentul României a decis ca Ziua Regalităţii, 10 Mai, să devină sărbătoare naţională. O altă măsură reparatorie a fost repunerea Coroanei Regale pe stema oficială a României. În prezent, toate forţele politice importante din România au agreat ideea recunoaşterii statutului de drept public a Casei Regale a României, ceea ce conferă o nouă dimensiune oficială rolului jucat de Familia Regală a României şi ar putea reprezenta un pas decisiv spre restaurarea monarhiei.
Principesa Maria a revenit în ţară
Cel de-al treilea membru al Familiei Regale a României care locuieşte permanent în România este fiicea cea mai mică a Regelui Mihai I, ASR Principesa Maria a României. ŞI ea a venit pe lume în exil, la 13 iulie 1964, la Copenhaga. Naşă de botez i-a fost sora Sa, Principesa Margareta a României. Principesa Maria a României a locuit şi studiat în Elveţia, apoi şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în SUA. Alteţa Sa Regală a urmat studii în domeniul puericulturii, apoi a lucrat în domeniile îngrijirii copiilor, relaţiilor publice şi consultanţei private. Din 2015 s-a mutat definitiv în România şi îşi asumă un rol tot mai însemnat în promovarea intereselor românilor.
[…] #10Mai: Familia Regală a României onorează o tradiţie veche de 151 de ani […]