În Franţa, consiliul de miniştri urmeazǎ sǎ examineze azi o reformǎ penalǎ care provoacǎ dezbateri aprinse şi este contestatǎ de opoziţie, dar şi de o parte din sindicatele de poliţie. Reforma este destinatǎ sǎ rezolve, printre altele, o gravǎ problemǎ în Franţa unde închisorile sunt suprapopulate, potrivit RFI România.Franţa dispune de 190 de penitenciare totalizînd 54 473 de locuri. Ori, în acest moment, în închisorile franceze se aflǎ peste 67 000 de deţinuţi. In paralel, între 80 000 şi 100 000 de persoane condamnate la pedepse cu închisoarea pe perioade scurte sunt în aşteptarea executǎrii pedepsei, din lipsǎ de locuri în penitenciare.
Ministra Justiţiei, doamna Christiane Taubira, este iniţiatoarea unui proiect de lege cu un dublu scop. Pe de o parte, din considerente umaniste, ea considerǎ cǎ pentru mulţi delicvenţi, şi mai ales pentru cei aflaţi la prima condamnare, este mai utilǎ executarea pedepsei în exterior, în sînul societǎţii, pentru cǎ şansa de reintegrare este mai mare. Pe de altǎ parte aceastǎ lege ar fi de naturǎ sǎ reducǎ populaţia carceralǎ din Franţa. Deja, anul acesta, 12 780 de persoane condamnate au beneficiat de reducerea pedepselor şi au fost plasate într-un regim de semi-libertate, unele fiind obligate sǎ poarte „brǎţǎri electronice” astfel încît sǎ poatǎ fi în continuare bine supravegheate.
Ministra Justiţiei doreşte sǎ meargǎ însǎ mai departe şi sǎ permitǎ crearea unor condiţii pentru ca delicvenţi nerecedivişti condamnaţi la pedepse de pînǎ la cinci ani închisoare sǎ poatǎ rǎmîne totuşi în semi-libertate, cu obligaţia de a efectua munci de interes general sau stagii de reintegrare.
O altǎ mǎsurǎ este examinarea sistematicǎ a tuturor dosarelor condamnaţilor în momentul în care a fost ispǎşitǎ o perioadǎ echivalentǎ cu douǎ treimi din pedeapsǎ.
Reforma propusǎ de doamna Christiane Taubira implicǎ însǎ anumite riscuri politice într-o perioadǎ cînd francezii sunt confruntaţi cu o creştere a delicvenţei iar unele astfel de acte sunt mediatizate abundent. Unul din liderii dreptei, Jean-François Copé, considerǎ chiar acest proiect de lege drept „iresponsabil” dat fiind climatul de violenţǎ actual din Franţa. Iar unele sondaje pun în luminǎ faptul cǎ 75 la sutǎ dintre francezi nu cred în capacitatea acestei reforme de a reduce delicvenţa.