Primii pelerini au sosit la Nicula încă de acum câteva zile. Oamenii au vegheat, s-au rugat şi au participat la procesiuni. Ei vin pentru a venera o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, pictată de preotul Luca din Iclod. Icoana a lăcrimat la sfârşitul secolului al XVI-lea, după cum atestă rapoartele armatei austriece. Contele Sigismund Kornis a dus icoana în capela sa privată, însă sătenii l-au dat în judecată, iar verdictul l-a dat împăratul Leopold I, spune episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu.
După construirea bisericii de pe dealul de la Nicula, în anul 1936, cardinalul Iuliu Hossu a întemeiat o mănăstire pe care a dat-o în grija călugărilor din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare. Însă, în anul 1948, autorităţile comuniste i-au arestat pe călugării greco-catolici şi au dat mănăstirea în administrarea Bisericii Ortodoxe Române. După 1990, credincioşii greco-catolici au reluat tradiţia pelerinajului şi s-au strâns în curtea bisericii din sat. Pelerinii ortodocşi s-au strâns la vechea mănăstire.
Indiferent de confesiune sau de etnie, pelerinii de la Nicula s-au rugat pentru pace, pentru familie sau pentru sănătate. Ei au plecat pe drumul de întoarcere însoţiţi de binecuvântările ierarhilor, după cum a spus mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.
