Clujul a rămas fără unul dintre cei mai importanți lideri ai comunității locale. Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, s-a mutat la Tatăl Ceresc. În urma sa au rămas și nerealizări, cel puțin din perspectiva societății contemporane. Să trecem în revistă principalele nerealizări ale episcopului greco-catolic.
- Nu a trădat.
Într-o lume în care lipsa de loialitate a fost ridicată la rang de virtute, faptul că PS Florentin Crihălmeanu a rămas fidel lui Cristos și principiilor morale creștine reprezintă o mare nerealizare. De aceea, episcopul Florentin Crihălmeanu nu a fost vedetă, nu a primit onorurile acestei lumi și nu a devenit centrul unei rețele de interese nelegitime.
2. Nu a mințit.
Faptul că s-a străduit să rostească Adevărul l-a transformat pe PS Florentin Crihălmeanu într-o personalitate publică incomodă. Nu era un om conflictual, însă, uneori, simpla sa prezență îi deranja pe cei care și-au făcut din duplicitate un mod de viață.
3. Nu a făcut compromisuri compromițătoare.
De multe ori, PS Florentin Crihălmeanu a făcut compromisuri. Însă le-a făcut în sensul creștin. A refuzat să caute profitul personal și, de multe ori, a preferat să cedeze în anumite situații pentru a-i ajuta pe preopinenții săi. Era o materializare a învățăturii creștine care îi spune celui care are două haine să îi dea una celui care nu are. Însă nu a făcut nici un compromis compromițător. Nu a cedat niciodată nimic în ceea ce privea fundamentele învățăturii creștine.
4. Nu a luat șpăgi.
Acest lucru l-a izolat într-o societate în care, ani la rând, promovarea s-a produs în baza mitei și a relațiilor neprincipiale. Cei care credeau că îi pot oferi episcopului foloase dubioase pentru a obține favoruri necuvenite au fost profund dezamăgiți. Singura ”atenție” pe care o primea cu plăcere PS Florentin Crihălmeanu era rugăciunea.
5. Nu a clevetit.
Este o nerealizare imensă într-o societate care, decenii la rând, s-a bazat pe micile comploturi și în care bârfa a fost sau este principalul mijloc de informare. Dacă PS Florentin Crihălmeanu putea rosti un cuvânt bun, îl rostea fără ezitare. Dacă nu, tăcea.
Toate aceste nerealizări reprezintă premisele câștigării unui loc în Rai, pe care, după părerea autorului acestui articol, PS Florentin Crihălmeanu îl merită cu prisosință. Însă aceasta nu este decât o judecată subiectivă. Judecata obiectivă ne va fi făcută fiecăruia dintre noi de Marele Arhiereu Isus Cristos.
